Trump îndeamnă aliații europeni să nu mai cumpere petrol rusesc și să facă presiuni asupra Chinei pe fondul războiului din Ucraina

BY: stiridinromania.ro In Actualitate, Externe, STIRILE ZILEI

Președintele american Donald Trump a adoptat un ton combativ cu principalii susținători europeni ai Kievului. Liderul american le-ar fi cerut să pună mai multă presiune financiară asupra Rusiei și a principalului său aliat, China, pentru a forța Kremlinul să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, a declarat un oficial de la Casa Albă, potrivit RFE/RL.

Liderii europeni l-au sunat pe președintele Trump după întâlnirea de la Paris, de pe 4 septembrie, a grupului țărilor dispuse să ajute Ucraina (Coalition of the Willing), a mai spus oficialul american Casa Albă.

„Președintele Trump a subliniat că Europa trebuie să înceteze să mai cumpere petrol rusesc care finanțează războiul – deoarece Rusia a primit 1,1 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) în vânzări de combustibil de la UE într-un an”, a declarat oficialul, potrivit Reuters.

Oficialul a adăugat că Trump a mai spus în convorbirea telefonică că „liderii europeni trebuie să pună presiune economică asupra Chinei pentru că finanțează eforturile de război ale Rusiei”.

Trump, care a vorbit cu liderii europeni după întâlnirea de la Paris, nu a comentat personal discuția cu liderii europeni.

În schimb, întrebat de jurnaliști dacă intenționează să vorbească cu președintele rus Vladimir Putin în viitorul apropiat, Trump a spus: „Da, o voi face”.

Europa a încercat, de la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, să își limiteze dependența de Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Comisia Europeană a propus o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor UE de petrol și gaze rusești până la 1 ianuarie 2028.

Ungaria și Slovacia, ambele țări conduse de lideri cu legături strânse cu Kremlinul, au continuat să importe produse energetice rusești, în ciuda măsurilor de diversificare a surselor de import luate de UE.

Remarcile de la Casa Albă vin după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, lider al coaliției țărilor dispuse să ajute Ucraina, alături de premierul britanic Keir Starmer, a declarat că mai multe țări au convenit să ia parte la garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina și că sprijinul SUA pentru plan va fi finalizat în zilele următoare.

Macron a spus că 26 de țări „s-au angajat să desfășoare trupe ca forță de asigurare în Ucraina sau să fie prezente la sol, pe mare sau în aer”.

Forțele nu vor fi desfășurate pe linia frontului, a spus el, ci în zone care urmează să fie hotărâte ulterior, a precizat liderul francez.

„În zilele următoare, vom finaliza sprijinul american pentru aceste garanții de securitate. Statele Unite, după cum am spus, au fost implicate în toate etapele procesului”, a spus Macron.

La reuniunea de la Paris, pe lângă țări europene, au participat și reprezentanți ai Canadei, Australiei și Japoniei.

Statele Unite nu s-au angajat încă la vreun efort de menținere a păcii în cazul în care va fi semnat un acord de pace, dar participanții la reuniunea de la Paris consideră că participarea Washingtonului e crucială pentru sprijinirea eforturilor aliaților.

Rusia a respins ferm ideea unor trupe europene pe teren în Ucraina. Vladimir Putin a avertizat că Moscova este dispusă „să rezolve toate sarcinile noastre militar” dacă nu se poate găsi un acord de pace acceptabil.

Pe 5 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins iarăși posibilitatea ca trupele străine să facă parte din planurile de garantare a securității pentru Ucraina.

„Garanțiile de securitate ale Ucrainei pot fi asigurate și furnizate de contingente militare străine, în special europene și americane? Cu siguranță nu, nu pot. Nu ar fi acceptabil pentru țara noastră”, a declarat el presei de stat ruse.

Donald Trump a făcut din încheierea războiului Rusiei în Ucraina o prioritate de top a administrației sale, dar a cerut, de asemenea, ca Europa să preia mai mult din efortul militar și financiar, în special costurile financiare legate de livrarea de arme Ucrainei.

Președintele SUA, care a vorbit adesea cu entuziasm despre Vladimir Putin, a părut din ce în ce mai frustrat de refuzul acestuia de a accepta o încetare a focului, de a se întâlni cu Zelenski sau de a înceta atacurile aeriene rusești mortale asupra obiectivelor civile ucrainene.

De asemenea, Trump a avut critici și pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski pentru că a refuzat să ia în calcul cedarea de teritorii ucrainene ca parte a unui potențial acord de pace.

Zelenski a spus, la conferință de presă comună cu Macron, că implicarea SUA este importantă în oferirea de garanții de securitate postbelice pentru Ucraina.

„Este important ca Statele Unite să fie alături de noi. Am vorbit cu președintele Trump astăzi. Multe mulțumiri pentru implicarea sa”, a spus Zelenski.

În același timp, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron au deplâns refuzul lui Putin de a se întâlni cu președintele ucrainean. Liderul de la Kremlin a pus de mai multe ori la îndoială legitimitatea în funcție a lui Zelenski.

„Dacă Rusia continuă să refuze discuții concrete de pace, vom aplica sancțiuni suplimentare împreună cu Statele Unite ale Americii”, a spus Macron.

„Acest lucru este și ceea ce președintele Trump a exprimat mai devreme în timpul acestui apel”, a precizat președintele francez.

Zelenski a respins ideea venită de la Kremlin că Putin ar fi dispus să se întâlnească cu Zelenski în capitala rusă.

„Putin vrea să se întâlnească cu mine la Moscova. Asta înseamnă că Rusia nu vrea să aibă o întâlnire”, a afirmat Zelenski.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Interfax pe 5 septembrie că nu există planuri de discuții între Putin și Zelenski și că nivelul negocierilor actuale ale Rusiei este deja „destul de ridicat”.

În timp ce liderii de la Paris discutau garanții de securitate pentru Ucraina, dronele rusești au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte trei în seara zilei de 4 septembrie în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni.

Guvernatorul regional Oleh Siniehubov a scris pe Telegram că doi bărbați de 40 de ani și o femeie de 24 de ani au fost uciși de un atac cu dronă rusească. El a spus că bărbații au fost uciși în timp ce lucrau ca parte a unei echipe de construcție a drumurilor într-un sat.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Președintele american Donald Trump a adoptat un ton combativ cu principalii susținători europeni ai Kievului. Liderul american le-ar fi cerut să pună mai multă presiune financiară asupra Rusiei și a principalului său aliat, China, pentru a forța Kremlinul să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, a declarat un oficial de la Casa Albă, potrivit RFE/RL.

Liderii europeni l-au sunat pe președintele Trump după întâlnirea de la Paris, de pe 4 septembrie, a grupului țărilor dispuse să ajute Ucraina (Coalition of the Willing), a mai spus oficialul american Casa Albă.

„Președintele Trump a subliniat că Europa trebuie să înceteze să mai cumpere petrol rusesc care finanțează războiul – deoarece Rusia a primit 1,1 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) în vânzări de combustibil de la UE într-un an”, a declarat oficialul, potrivit Reuters.

Oficialul a adăugat că Trump a mai spus în convorbirea telefonică că „liderii europeni trebuie să pună presiune economică asupra Chinei pentru că finanțează eforturile de război ale Rusiei”.

Trump, care a vorbit cu liderii europeni după întâlnirea de la Paris, nu a comentat personal discuția cu liderii europeni.

În schimb, întrebat de jurnaliști dacă intenționează să vorbească cu președintele rus Vladimir Putin în viitorul apropiat, Trump a spus: „Da, o voi face”.

Europa a încercat, de la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, să își limiteze dependența de Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

Comisia Europeană a propus o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor UE de petrol și gaze rusești până la 1 ianuarie 2028.

Ungaria și Slovacia, ambele țări conduse de lideri cu legături strânse cu Kremlinul, au continuat să importe produse energetice rusești, în ciuda măsurilor de diversificare a surselor de import luate de UE.

Remarcile de la Casa Albă vin după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, lider al coaliției țărilor dispuse să ajute Ucraina, alături de premierul britanic Keir Starmer, a declarat că mai multe țări au convenit să ia parte la garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina și că sprijinul SUA pentru plan va fi finalizat în zilele următoare.

Macron a spus că 26 de țări „s-au angajat să desfășoare trupe ca forță de asigurare în Ucraina sau să fie prezente la sol, pe mare sau în aer”.

Forțele nu vor fi desfășurate pe linia frontului, a spus el, ci în zone care urmează să fie hotărâte ulterior, a precizat liderul francez.

„În zilele următoare, vom finaliza sprijinul american pentru aceste garanții de securitate. Statele Unite, după cum am spus, au fost implicate în toate etapele procesului”, a spus Macron.

La reuniunea de la Paris, pe lângă țări europene, au participat și reprezentanți ai Canadei, Australiei și Japoniei.

Statele Unite nu s-au angajat încă la vreun efort de menținere a păcii în cazul în care va fi semnat un acord de pace, dar participanții la reuniunea de la Paris consideră că participarea Washingtonului e crucială pentru sprijinirea eforturilor aliaților.

Rusia a respins ferm ideea unor trupe europene pe teren în Ucraina. Vladimir Putin a avertizat că Moscova este dispusă „să rezolve toate sarcinile noastre militar” dacă nu se poate găsi un acord de pace acceptabil.

Pe 5 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins iarăși posibilitatea ca trupele străine să facă parte din planurile de garantare a securității pentru Ucraina.

„Garanțiile de securitate ale Ucrainei pot fi asigurate și furnizate de contingente militare străine, în special europene și americane? Cu siguranță nu, nu pot. Nu ar fi acceptabil pentru țara noastră”, a declarat el presei de stat ruse.

Donald Trump a făcut din încheierea războiului Rusiei în Ucraina o prioritate de top a administrației sale, dar a cerut, de asemenea, ca Europa să preia mai mult din efortul militar și financiar, în special costurile financiare legate de livrarea de arme Ucrainei.

Președintele SUA, care a vorbit adesea cu entuziasm despre Vladimir Putin, a părut din ce în ce mai frustrat de refuzul acestuia de a accepta o încetare a focului, de a se întâlni cu Zelenski sau de a înceta atacurile aeriene rusești mortale asupra obiectivelor civile ucrainene.

De asemenea, Trump a avut critici și pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski pentru că a refuzat să ia în calcul cedarea de teritorii ucrainene ca parte a unui potențial acord de pace.

Zelenski a spus, la conferință de presă comună cu Macron, că implicarea SUA este importantă în oferirea de garanții de securitate postbelice pentru Ucraina.

„Este important ca Statele Unite să fie alături de noi. Am vorbit cu președintele Trump astăzi. Multe mulțumiri pentru implicarea sa”, a spus Zelenski.

În același timp, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron au deplâns refuzul lui Putin de a se întâlni cu președintele ucrainean. Liderul de la Kremlin a pus de mai multe ori la îndoială legitimitatea în funcție a lui Zelenski.

„Dacă Rusia continuă să refuze discuții concrete de pace, vom aplica sancțiuni suplimentare împreună cu Statele Unite ale Americii”, a spus Macron.

„Acest lucru este și ceea ce președintele Trump a exprimat mai devreme în timpul acestui apel”, a precizat președintele francez.

Zelenski a respins ideea venită de la Kremlin că Putin ar fi dispus să se întâlnească cu Zelenski în capitala rusă.

„Putin vrea să se întâlnească cu mine la Moscova. Asta înseamnă că Rusia nu vrea să aibă o întâlnire”, a afirmat Zelenski.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Interfax pe 5 septembrie că nu există planuri de discuții între Putin și Zelenski și că nivelul negocierilor actuale ale Rusiei este deja „destul de ridicat”.

În timp ce liderii de la Paris discutau garanții de securitate pentru Ucraina, dronele rusești au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte trei în seara zilei de 4 septembrie în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni.

Guvernatorul regional Oleh Siniehubov a scris pe Telegram că doi bărbați de 40 de ani și o femeie de 24 de ani au fost uciși de un atac cu dronă rusească. El a spus că bărbații au fost uciși în timp ce lucrau ca parte a unei echipe de construcție a drumurilor într-un sat.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

 În plus, ar putea să-ți placă
Loading RSS Feed

Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

peste 7 milioane de lei într-o lună. „Reforma” promisă de Bolojan și PNL se vede în cifre – stiriest.ro

Peste 7 milioane de lei economisiți într-o lună: Rezultatele „reformei” promise de Bolojan și PNL

Numărul beneficiarilor venitului minim de incluziune în județul Vaslui rămâne la un nivel ridicat, conform datelor furnizate de...

Read More...

Expoziția “Migranți” de Issa Watanabe, la Centrul Multifuncțional Bastion din Timișoara

Ambasada Peru in Romania si Consulatul Onorific al Republicii Peru din Timisoara, in colaborare cu Centrul Cultural Inca Garcilaso...

Read More...

Echipa de Drept UVT, locul II în finala competiției internaționale de procese simulate

În perioada 1-3 mai 2026, la Timișoara a avut loc etapa finală a Central and Eastern European Moot Competition,...

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online