Mandy Fransz lucra la un birou din Dublin pentru o mare companie americană de tehnologie când a decis să facă o schimbare radicală în viața sa. În 2018, această lucrătoare din Olanda a renunțat la locul de muncă pentru a încerca munca la distanță, căutând o calitate mai bună a vieții.
A călătorit timp de o lună în Bali, în sud-estul Asiei, ca nomad digital. „Am început să lucrez ca freelancer, oferind produse și servicii digitale clienților din întreaga lume”, își amintește Fransz.
Întoarsă în Dublin, a renunțat la chirie pentru a deveni nomad cu normă întreagă și s-a alăturat unei comunități LinkedIn pentru lucrătorii remote.
Povești ca a ei devin din ce în ce mai frecvente, ridicând întrebări despre unde trăiesc oamenii, unde lucrează și unde plătesc impozite, precum și ce înseamnă acest lucru pentru orașe și zonele rurale.
Aceste întrebări sunt explorate de un grup de cercetători finanțat de UE. Proiectul lor de cercetare, numit R-Map, examinează modul în care aranjamentele de muncă la distanță afectează diviziunea urban-rural din Europa. Lucrările lor urmează să se finalizeze în ianuarie 2027.
Explozia muncii la distanță
Munca la distanță s-a extins rapid în timpul pandemiei COVID-19. Mii de oameni au solicitat să se alăture grupului LinkedIn pentru lucrătorii remote pe care Fransz îl ajuta să-l construiască – redenumit Remote Workers Worldwide.
Conform Băncii Centrale Europene, ponderea angajaților care lucrează de acasă cel puțin ocazional a crescut de la 12% în 2019 la 22% în 2024. Un sondaj din 2024 a constatat că aproximativ o treime dintre angajați lucrează de acasă de mai multe ori pe săptămână.
“
Când am întrebat unde ar dori oamenii să lucreze, 80% au ales zone rurale sau suburbane.
Pentru guverne și autoritățile regionale, această schimbare redefinește locul unde trăiesc oamenii, modul în care sunt utilizate serviciile locale și cât de uniform este distribuit dezvoltarea între zonele urbane și cele rurale.
„Vrem să înțelegem semnificația muncii la distanță în Europa și diferențele dintre țări”, a declarat Stratos Stylianidis de la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, care conduce cercetarea.
Echipa a realizat sondaje pe un eșantion de peste 20.000 de persoane, analizând modul în care munca la distanță în zonele urbane și rurale influențează dezechilibrele regionale.
Colaborând cu parteneri locali din șase țări ale UE, precum și din Turcia și Regatul Unit, cercetătorii construiesc o imagine bazată pe dovezi despre cum munca la distanță transformă societățile, economiile și mediul.
Întoarcerea la țară
De zeci de ani, oamenii s-au mutat spre orașe. Acum, mulți lucrători remote spun că ar prefera să locuiască altundeva.
„Când am întrebat unde ar dori oamenii să lucreze, 80% au ales zone rurale sau suburbane, dar când am întrebat unde locuiesc efectiv, majoritatea sunt încă în orașe”, a spus Fransz, acum avocat al muncii la distanță, antreprenor și constructor de comunități recunoscut internațional în domeniul „viitorului muncii”.
Această discrepanță se află în centrul cercetării R-Map. Munca la distanță ar putea susține dezvoltarea rurală și suburbană, dar doar dacă regiunile pot atrage și reține lucrători. Altfel, riscă să întărească inegalitățile existente.
Peste tot în Europa, rolurile complet remote și cele exclusiv de birou cedează din ce în ce mai mult locuri de muncă hibride. În țări precum Olanda, Irlanda, Finlanda și Germania, mulți angajați continuă să lucreze de acasă cel puțin o parte din săptămână.
R-Map examinează modul în care cadrele politice, aranjamentele de muncă și infrastructura digitală conturează aceste modele. Scopul său este de a oferi factorilor de decizie un tablou simplu pentru a testa scenarii și a ghida investițiile.
La baza acestuia se află modelul R-Map, care combină datele din sondaje, indicatori regionali și perspective locale pentru a evalua impacturile pe termen lung ale muncii la distanță.
Atragerea lucrătorilor remote
După ce a devenit nomad digital cu normă întreagă, Fransz a petrecut doi ani lucrând remote în Statele Unite, Columbia, Croația și Portugalia.
Croația a fost printre primele țări din UE care au introdus vize pentru nomazi digitali, permițând șederi de până la 18 luni fără impozit pe venitul local. Estonia, Portugalia și Grecia au introdus ulterior scheme similare.
Asemenea inițiative sunt deosebit de interesante pentru echipa R-Map deoarece ilustrează modul în care alegerile politice pot contura geografia muncii la distanță.
Munca la distanță ar putea ajuta la contracararea declinului rural în anumite părți ale Europei. Așa cum a subliniat Stylianidis, migrarea către orașe poate lăsa zonele rurale tot mai izolate.
Aceasta poate declanșa un cerc vicios, cu tot mai puțini oameni în sate, ceea ce duce la închiderea afacerilor și la diminuarea viabilității serviciilor publice. Proiecțiile UE sugerează că majoritatea regiunilor rurale se vor confrunta cu un declin demografic.
Unii văd munca la distanță ca pe o modalitate de a inversa această tendință. Echipa R-Map testează această ipoteză, examinând când sprijină dezvoltarea regională și când exacerbează presiunile existente, cum ar fi creșterea costurilor locuințelor.
UE a recunoscut deja această provocare în Planul de Acțiune pentru Viziunea Rurală, care își propune să facă zonele rurale mai puternice, mai conectate și mai reziliente până în 2040.
Totuși, aspectele practice contează dacă munca în zonele rurale trebuie să fie sustenabilă.
„Imaginează-ți că te muți pe o insulă mediteraneană pentru stilul de viață”, a spus Stylianidis. „Trebuie să iei în considerare lucruri precum conectivitatea internetului, viața socială, drumurile și accesul la servicii medicale.”
Cercetătorii includ astfel factori sociali și de mediu în analiza lor pentru a construi o imagine mai completă asupra compromisurilor implicate atunci când munca se mută online.
Răspunsuri pentru factorii de decizie
Echipa R-Map se concentrează pe șase zone principale: Salonic, Istanbul, Milano, Surrey și două locații transfrontaliere între Germania și Olanda și Austria și Elveția.
Aceaste seturi diverse – de la orașe mari până la zone suburbane și regiuni rurale sau transfrontaliere – permit cercetătorilor să compare modul în care munca la distanță se desfășoară în condiții locale diferite.
“
Vrem să identificăm politici care pot beneficia atât lucrătorii remote cât și acțiunile viitoare ale UE.
„Vrem să identificăm politici care pot beneficia atât lucrătorii remote cât și acțiunile viitoare ale UE”, a declarat Stylianidis.
Tabloul R-Map va permite autorităților să exploreze scenarii ipotetice, testând impactul diferitelor politici și investiții.
Preferințele variază semnificativ în funcție de vârstă și etapă a vieții. Tinerii pot prioritiza spațiile de co-working sau cafenelele cu WiFi fiabil, în timp ce familiile pot căuta locuințe mai mari, servicii de îngrijire a copiilor și școli. Accesul la servicii medicale este un factor cheie pentru mulți.
„S-ar putea să preferi un spațiu de co-working sau o cafenea prietenoasă cu munca într-un oraș vibrant ca tânăr nomad digital”, spune Fransz. „Mai târziu, ai putea aprecia alte atracții precum accesul la natură, îngrijirea copiilor sau o casă mai mare.”
Alegerea ei reflectă această schimbare. S-a stabilit la 45 de minute distanță de Lisabona, într-o zonă suburbană renumită pentru frumusețea sa naturală.
„Când ne-am mutat aici acum doi ani, erau puține cafenele sau magazine prietenoase cu munca care ofereau produse internaționale”, spune ea. „Acest lucru s-a schimbat și mai multe facilități apar pentru a atrage rezidenți internaționali.”
Pentru echipa R-Map, aceste experiențe trăite contribuie la o poveste mai amplă. Pe măsură ce munca la distanță devine tot mai reglementată, alegerile făcute de lucrători, angajatori și factorii de decizie vor determina dacă aceasta va reduce decalajul urban-rural sau îl va lărgi și mai mult.
Cercetarea din acest articol a fost finanțată prin Programul Horizon al UE. Opiniile intervievaților nu reflectă neaparat poziția Comisiei Europene. Dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm să-l împărtășești pe rețelele sociale.
Autor original: Anthony King
Tradus și adaptat pentru stiridinromania.ro
Articol original (Horizon Magazine):Link catre sursa
This article was originally published in Horizon the EU Research and Innovation Magazine.
În plus, ar putea să-ți placăMai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!





































