Bibliotecile din Europa privesc dincolo de cărți în timp ce își reimaginează rolul.

Acum mai bine de 2.000 de ani, Biblioteca din Alexandria, Egipt, era un simbol al cunoașterii și descoperirii în lumea antică. Însă nu a fost niciodată doar un loc de depozitare a sulurilor. A fost un punct de întâlnire, un loc unde savanții se adunau, dezbăteau idei și construiau împreună cunoaștere.

Azi, bibliotecile din întreaga Europă sunt din nou reinventate – nu ca simple depozite tăcute de cărți, ci ca spații publice dinamice care răspund nevoilor sociale în schimbare.

Barbara Kieslinger, cercetătoare senior la Centrul pentru Inovație Socială din Viena, are un interes deosebit pentru știința cetățenilor, inovația comunitară și modalitățile prin care oamenii se reunesc pentru a împărtăși cunoștințe și idei.

O parte din munca ei se concentrează pe makerspaces și modul în care instrumentele digitale pot ajuta la crearea unor spații publice mai colaborative. Ea a observat cum așteptările legate de biblioteci încep să se schimbe.

„Bibliotecile își dau seama că nu mai este suficient să împrumuți doar cărți sau filme”, a spus ea. „Ele doresc să ofere noi tipuri de experiențe.”

Cu sprijin din fonduri europene, Kieslinger conduce acum o inițiativă de cercetare numită make-a-thek. Proiectul, care se desfășoară între 2025 și 2028, implică echipa make-a-thek care colaborează cu biblioteci din întreaga Europă pentru a explora cum pot prelua noi roluri în societate.

Cercetătorii se concentrează pe transformarea bibliotecilor în ceea ce Kieslinger numește „spații terțe” – un concept care descrie locuri dincolo de casă și muncă, unde oamenii se pot întâlni, crea și conecta liber.

Un nou rol pentru biblioteci

Această schimbare apare într-un moment în care bibliotecile sunt sub presiune pentru a rămâne relevante într-o lume din ce în ce mai digitalizată. Deși accesul la informații nu a fost niciodată mai ușor, nevoia de spații publice de încredere și incluzive rămâne puternică.

„Observăm o cerere tot mai mare pentru spații care să semene cu un living comunitar”, a spus Kieslinger. „Locuri care sunt deschise, primitoare și accesibile tuturor.”

“

Bibliotecile își dau seama că nu mai este suficient să împrumuți doar cărți sau filme. Ele doresc să ofere noi tipuri de experiențe.

Ea și echipa sa colaborează direct cu biblioteci de toate dimensiunile pentru a experimenta noi formate. O idee cheie este introducerea „makerspaces” – zone unde vizitatorii pot învăța abilități practice, colabora cu alții și explora proiecte creative.

Un accent deosebit este pus pe moda sustenabilă și circulară, precum și pe meșteșuguri. În loc să ofere pur și simplu echipamente, aceste spații sunt co-proiectate pentru a aduce împreună ateliere, învățare între colegi și schimburi comunitare sub același acoperiș.

Aproape că abordarea variază foarte mult în funcție de context. La Helsinki, Finlanda, Biblioteca Centrală Oodi are deja o infrastructură extinsă de makerspace, inclusiv un etaj dedicat muncii creative. Acolo, make-a-thek ajută la adaptarea activităților pentru grupuri și comunități specifice.

În contrast, bibliotecile mai mici abia încep această călătorie. De exemplu, în orașul polonez Opole, biblioteca publică municipală a lansat primele sale ateliere makerspace în această primăvară.

„Nu este ca un café, care se concentrează pe consum”, a spus Patrycja Przybylska, care servește ca coordonator de accesibilitate și proiecte al bibliotecii și organizează inițiativa local. „Este vorba despre accesul la cunoștințe și oportunitatea de a crea ceva singur.”

De la utilizatori la co-creatori

În timp ce munca lui Kieslinger se concentrează pe creativitatea practică, o altă inițiativă finanțată de UE a abordat o altă direcție. Proiectul LibrarIN, care s-a desfășurat între 2021 și 2025, a examinat cum bibliotecile pot deveni mai colaborative și orientate spre comunitate pe măsură ce se reinventează și cum cetățenii pot modela acest proces.

Anna Triantafillou, director al Laboratorului de Inovație de la Centrul Tehnologic din Atena, Grecia, a condus echipa LibraIN care a explorat cum bibliotecile pot merge dincolo de simpla furnizare de servicii pentru a le co-crea activ împreună cu cetățenii.

„Este o schimbare de la ‘colecții’ la ‘conexiuni’”, a spus ea. „Valoarea bibliotecilor astăzi nu constă doar în ceea ce oferă, ci și în modul în care interacționează cu oamenii și sprijină colaborarea.”

Cercetătorii LibraIN au construit una dintre cele mai mari baze de date europene privind inovația în biblioteci, adunând 38 de studii de caz și răspunsuri la sondaje din peste 1.200 de biblioteci publice și academice.

Cercetarea lor subliniază cum bibliotecile evoluează în trei domenii cheie: transformarea digitală, experimentarea comunitară și antreprenoriatul social.

În practică, aceasta poate lua multe forme. Unele biblioteci naționale folosesc inteligența artificială pentru a îmbunătăți accesul la colecțiile lor prin indexare automată.

Altele, în special în țări precum Danemarca și Finlanda, dezvoltă „laboratoare vii” – spații unde noile servicii sunt concepute și testate împreună cu utilizatorii în medii reale.

În alte părți, bibliotecile colaborează cu organizații locale pentru a răspunde nevoilor comunității, de exemplu prin organizarea de cafenele de reparat sau sprijinind inițiativele de bază.

„Bibliotecile devin din ce în ce mai mult platforme unde comunitățile, instituțiile și factorii de decizie colaborează pentru a aborda provocările sociale reale”, a spus Triantafillou.

Împărtășind cunoștințe dincolo de granițe

O forță cheie a ambelor inițiative este amploarea lor europeană. Prin conectarea bibliotecilor din diferite țări, cercetătorii le ajută să învețe unii de la alții și să adapteze ideile de succes la propriile contexte.

„Adunarea experiențelor din diferite țări permite bibliotecilor să reflecteze asupra propriilor practici într-un mod mai structurat”, a spus Triantafillou.

Această schimbare transfrontalieră este importantă într-un moment în care multe biblioteci se confruntă cu presiuni similare: finanțare limitată, lipsa personalului și necesitatea de a dezvolta noi abilități.

Schimbarea mentalităților poate fi, de asemenea, dificilă. Unii factori interesați văd în continuare bibliotecile în principal ca locuri pentru împrumutul cărților, mai degrabă decât ca spații active pentru comunitate.

„Poate exista o rezistență, în special din partea celor care finanțează bibliotecile”, a observat Kieslinger. „Dar așteptările se schimbă, iar bibliotecile trebuie să evolueze odată cu ele.”

Inovația pe drum

“

Valoarea bibliotecilor astăzi nu constă doar în ceea ce oferă, ci și în modul în care interacționează cu oamenii și sprijină colaborarea.

Pentru a-și extinde impactul dincolo de instituțiile partenere, ambele echipe de proiect au dezvoltat instrumente practice și activități de outreach.

Echipa LibraIN a creat un toolkit online care permite bibliotecilor să exploreze exemple din viața reală, să compare abordări și să găsească inspirație pentru propriile inițiative.

Echipa make-a-thek, între timp, pregătește un mic autobuz care va circula prin Europa, încărcat cu instrumente, materiale și kituri pentru ateliere. Unitatea mobilă va vizita zone rurale și defavorizate, oferind activități practice pentru a arăta comunităților locale cum poate arăta și ce poate face o bibliotecă reinventată.

De asemenea, vor avea un toolkit digital pentru a ajuta bibliotecile să își construiască propriile make-a-thek, care va fi disponibil în iulie 2026.

Reinventarea unei instituții atemporale

În ciuda schimbărilor tehnologice și sociale care conturează evoluția lor, misiunea de bază a bibliotecilor rămâne surprinzător de familiară.

„Bibliotecile au fost întotdeauna despre împărtășirea cunoștințelor și reunirea oamenilor”, a spus Przybylska. „Aceasta nu s-a schimbat.”

Ceea ce se schimbă este modul în care această misiune este livrată. De la makerspaces și ateliere de co-creație până la servicii digitale și parteneriate comunitare, bibliotecile își extind rolul în societate și, în multe cazuri, găsesc noi audiențe în acest proces.

„Cu sprijinul adecvat, bibliotecile pot juca un rol central în abordarea provocărilor sociale majore, de la incluziunea digitală la participarea democratică”, a spus Triantafillou.

În multe privințe, transformarea care are loc astăzi reflectă spiritul Bibliotecii din Alexandria: nu doar un loc al cunoașterii, ci un spațiu unde ideile sunt schimbate, comunitățile sunt construite și noi posibilități prind contur.

Cercetarea din acest articol a fost finanțată prin Programul Horizon al UE. Opiniile intervievaților nu reflectă neapărat cele ale Comisiei Europene. Dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm să îl împărtășești pe rețelele sociale.