Pulsul valutar și impactul asupra economiei: inflația în creștere, consumul și PIB-ul în scădere

PIB-ul Romaniei a pierdut in primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, iar comparativ cu ultimele trei luni din 2025 economia a scazut cu 0,2%, continuand astfel evolutia negativa din ultimele trei trimestre.

Conform INS, economia Romaniei a crescut anul trecut cu 0,7%, iar rata anuala a inflatiei a urcat in aprilie la 10,7%, mai mult cu 3,1% fata de decembrie 2025, fiind a noua luna consecutiva cu cresteri ale preturilor de peste 9%.

Aceste date negative au determinat analistii BCR sa-si modifice prognozele, cu intrarea Romaniei intr-un scenariu recesionist. Ei vad pentru acest an o contractie de 0,3% a PIB, fata de o crestere 0,3% la precedenta prognoza, si au ridicat anticiparea pentru inflatia de la sfarsitul anului la 5,9%, fata de estimarea de 3,7% din ianuarie.

In aceasta situatie economica si politica incerta, care a impins euro miercurea trecuta la un maxim de 5,2688 lei, pune BNR in fata unor decizii importante.

Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, atrage atentia intr-un articol intitulat „«Inflatia Ormuz» – noua provocare in ecuatia politicii monetare”, asupra efectelor conflictului din Golful Persic si strangularea circulatiei comerciale prin Stramtoarea Ormuz.

Viceguvernatorul BNR estimeaza „pentru finalul acestui an cresteri de 1,5 – 2 puncte procentuale – inflatia Ormuz – peste traiectoriile de inflatie proiectate in absenta socului din Golf, insa spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund”, precizand ca pozitia bancii centrale este o „reactie de tip wait-and-see” („asteptam si vedem”).

La jumatatea acestei saptamani, am asistat la a cincea sedinta consecutiva de apreciere a monedei nationale. Piata locala s-a deschis la 5,20 lei iar cotatiile au urcat treptat aproape de 5,21 lei, astfel ca media euro a coborat de la 5,2103 la 5,2056 lei.

Prognozele bancilor privind evolutia cursului euro anticipeaza pentru sfarsitul anului o crestere a cursului euro la 5,20 – 5,25 lei, care se incadreaza in observatiile precedente ale oficialilor BNR care recunosteau o supraapreciere a leului de 5%.

Cei de la BCR atrag atentia asupra faptului ca „deprecierea suplimentara a leului reprezinta un risc in sus pentru perspectiva inflatiei, desi deocamdata cursul de schimb pare sa se fi stabilizat.”

Inainte cu cateva zile de sedinta de politica monetara a BNR, viceguvernatorul Cosmin Marinescu explica ca „o interventie acum, prin inasprirea conditiilor monetare, s-ar putea dovedi prematura din perspectiva sincronizarii efectelor in economie, in eventualitatea in care conflictul va inceta relativ curand, iar petrolierele isi vor relua traseul prin stramtoarea Ormuz.”

Dealerii bancari se asteapta ca dobanda de politica monetara sa nu fie modificata in acest an, urmand ca o prima taiere sa fie efectuata in trimestrul al doilea din 2027.

La fel ca la jumatatea saptamanii trecute, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.

Vizita in China a presedintelui american a oferit un impuls dolarului, inainte de publicarea datelor privind preturile industriale din SUA. Euro s-a retras la 1,1696 – 1,1742 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,4352 la 4,4479 lei.

Media francului elvetian a urcat la 5,6851 lei iar cea a lirei sterline la 6,01 lei.

Pretul gramului de aur a urcat de la 669,8599 lei la 671,7109 lei, sub varful de 680,6943 lei, atins joia trecuta. In pietele specializate, metalul galben fluctua intre 4.676 si 4.728 dolari/uncie. (R.G.)