Nicolas Maduro a ajuns într-o închisoare din New York. Adversarii și aliații SUA își exprimă îngrijorarea cu privire la raidul militar

Nicolas Maduro, președintele Venezuelei, se află începând de duminică, 4 ianuarie, într-o închisoare din SUA după ce a fost transportat la New York în urma capturării sale de către forțele americane, într-o acțiune condamnată de Iran, Rusia și alți aliați ai țării sud-americane, dar salutată de venezuelenii care trăiesc în exil.

Maduro, încătușat și încălțat cu sandale, a fost mai întâi escortat de agenții federali printr-o unitate a Administrației pentru Combaterea Drogurilor din SUA din New York pentru a fi procesat, apoi transportat la un centru de detenție de înaltă securitate din Brooklyn.

Un videoclip postat de Fox News pe rețelele sociale îl arată pe Maduro, în vârstă de 63 de ani, escortat de agenți federali și spunând reporterilor: „Noapte bună, La Mulți Ani!”.

Potrivit unor informații neconfirmate, după capturare, Maduro a fost dus la baza americană din Guantanamo Bay, Cuba, înainte de a fi transportat la baza aeriană Stewart Air National Guard din Orange County, New York.

Într-o conferință de presă de sâmbătă seară, președintele SUA, Donald Trump, a descris operațiunea militară din Venezuela desfășurată pentru capturarea lui Maduro, precizând că Statele Unite vor „conduce” temporar țara sud-americană „până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”.

Nu a fost clar imediat ce a vrut să spună Trump prin „conducerea” țării de către Statele Unite.

Trump a declarat reporterilor că „desemnează persoane” din cabinetul său pentru a se ocupa de Venezuela, fără a oferi detalii.

Într-o intervenție din timpul conferinței, generalul Dan Caine, șeful Comitetului șefilor de stat major din Armata SUA, a declarat că au fost implicate peste 150 de aeronave americane, după luni de pregătiri.

Puterea în Venezuela pare să fie preluată de vicepreședinta Rodriguez

Principalii colaboratori ai lui Maduro par să fie încă la putere, inclusiv vicepreședinta Delcy Rodriguez.

Trump și-a exprimat sprijinul pentru Rodriguez, spunând că „ea este dispusă să facă ceea ce considerăm necesar pentru a face Venezuela din nou măreață”.

Cu toate acestea, ca reacție la conferința președintelui SUA, Rodriguez l-a numit pe Maduro „singurul președinte” al Venezuelei și a calificat operațiunea americană drept „o pată teribilă” asupra relațiilor dintre cele două țări.

Pe de altă parte, sâmbătă seară, Curtea Supremă a țării a decis ca vicepreşedinta Rodriguez să asigure interimatul puterii, fără să-l declare încă absent definitiv, ceea ce ar fi dus la convocarea de alegeri anticipate în termen de 30 de zile.

De asemenea, este pusă sub semnul întrebării situația figurilor opoziției din Venezuela, conduse de Maria Corina Machado, susținută de SUA, care a câștigat anul trecut Premiul Nobel pentru Pace. Ea a scris pe rețelele de socializare că „a sosit ora libertății”.

Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că Maduro și soția sa – arestată, de asemenea, în timpul operațiunii – sunt acuzați penal în New York, fiind acuzați de infracțiuni legate de traficul de droguri.

Mai exact, președintele Venezuelei este acuzat de „conspirație în scopul narcoterorismului, conspirație în scopul importului de cocaină, posesie de arme automate și dispozitive distructive și conspirație în scopul posesiei de arme automate și dispozitive distructive împotriva Statelor Unite”.

Atacurile SUA în Venezuela și capturarea lui Maduro au fost condamnate cu fermitate de unii dintre aliații Caracasului, precum și de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a declarat că acțiunea militară a SUA creează un „precedent periculos”.

Agențiile de știri au citat surse care au afirmat că Consiliul de Securitate al ONU se va reuni pe 5 ianuarie, la ora 10:00, pentru a discuta operațiunea SUA. Columbia, susținută de Rusia și China, a solicitat această sesiune, au declarat diplomații.

Rusia și Iran, aliați ai Caracasului, condamnă acțiunea

Moscova, care menține relații strânse cu Venezuela, s-a declarat extrem de îngrijorată de informațiile potrivit cărora Maduro și soția sa au fost îndepărtați cu forța din țară și a îndemnat Statele Unite să îi elibereze.

Iranul, un alt aliat cheie al Venezuelei, a condamnat intervenția militară a SUA, potrivit postului de televiziune iranian Press TV. Teheranul a afirmat că acțiunea a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a Venezuelei, precum și Carta ONU.

Momente de bucurie prilejuite de capturarea lui Maduro au fost observate pe străzile orașelor din America Latină și din Spania, unde venezuelenii s-au adunat ca urmare a anunțului venit pe 3 ianuarie.

„Suntem liberi. Suntem cu toții fericiți că dictatura a căzut și că avem o țară liberă”, a declarat Khaty Yanez, o venezueleană din Santiago care a petrecut șapte ani în Chile, potrivit Reuters.

În capitala Peru, Lima, migranta Milagros Ortega, ai cărei părinți se află încă în Venezuela, a declarat că speră să se întoarcă.

„Să știu că tatăl meu a trăit să vadă căderea lui Nicolas Maduro este foarte emoționant. Aș vrea să-i văd fața”, a spus ea.

Unii aliați occidentali sunt precauți

Mulți dintre aliații Washingtonului, deși nu și-au exprimat simpatia față de Maduro sau regimul său, au avertizat asupra necesității respectării dreptului internațional.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că „îl considerăm pe Maduro un președinte ilegitim și nu vărsăm lacrimi pentru sfârșitul regimului său”, adăugând: „Am reiterat sprijinul meu pentru dreptul internațional în această dimineață”.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „poporul venezuelean s-a eliberat astăzi de dictatura lui Nicolas Maduro și nu poate decât să se bucure”.

„Tranziția care urmează trebuie să fie pașnică, democratică și respectuoasă față de voința poporului venezuelean. Ne dorim ca președintele Edmundo González Urrutia, ales în 2024, să poată asigura rapid această tranziție”, a adăugat el.

Însă, ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a afirmat că, deși Maduro „a încălcat grav” drepturile venezuelenilor, criza din Venezuela nu poate fi rezolvată de actori externi și că SUA au subminat dreptul internațional.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Maduro „și-a condus țara la ruină”, dar a calificat acțiunea SUA ca fiind „complexă” din punct de vedere juridic.

Cu toate acestea, prim-ministrul italian de extremă dreapta Giorgia Meloni, un aliat al lui Trump, a calificat acțiunea SUA drept „legitimă” și „defensivă”.

Reacții ale oficialilor români

• Prim-ministrul României

Poziția României cu privire la situația din Venezuela va fi în linie cu poziția Uniunii Europene, a declarat sâmbătă seară premierul Ilie Bolojan.

El și-a exprimat speranța că se va găsi o formulă de tranziție către un regim democratic în Venezuela.

„Chiar dacă este o distanță destul de mare de România, ca țară ne uităm cu atenție la ceea ce se întâmplă în America de Sud, în Venezuela, o țară a cărei conducere nu a fost recunoscută de comunitatea internațională și nici de România, în urma alegerilor care au fost apreciate ca fiind falsificate anul trecut”, a spus Ilie Bolojan, la Digi24.

Premierul a adăugat că România nu are ambasadă în Caracas, iar „puținii cetățeni români” din Venezuela pot primi ajutor în caz de nevoie de la reprezentanța Uniunii Europene. Însă, deocamdată nu sunt informații că sunt cetățeni români în dificultate.

• Ministrul de Externe

Ministrul de Externe al României, Oana Ţoiu, a declarat sâmbătă că a discutat cu partenerii din Uniunea Europeană pentru alinierea privind o declaraţie comună în pregătirea Consiliului de Securitate ONU din 5 ianuarie în ceea ce priveşte situaţia din Venezuela.

„Ne pronunţăm pentru reţinere şi responsabilitate din partea autorităţilor şi susţinem iniţierea în cel mai scurt timp posibil de demersuri pentru revenirea la democraţie, un deziderat constant exprimat de cetăţenii venezueleni”, a spus Ţoiu.

„Decizia de a-l aduce pe Nicolas Maduro în faţa justiţiei poate opri creşterea flagelului traficului de droguri, poate reda venezuelenilor şansa la un viitor bun în prosperitate, dar este şi o decizie care ne aduce la masa discuţiilor diplomatice pentru a reafirma şi a proteja regulile internaţionale”, a completat ministrul român de Externe.

• Ambasadorul României la Washington

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat sâmbătă seară că susţine intervenţia Statelor Unite ale Americii în Venezuela, deoarece a fost vorba despre un sprijin legitim pentru cetăţenii care cer alegeri, drepturi şi libertate împotriva unui regim tiranic.

„Când un regim îşi ţine poporul ostatic prin frică, foame şi represiune, nu mai vorbim despre «politică», ci despre dreptul oamenilor la libertate”, a completat el.

Alte țări, precum Ucraina, Macedonia de Nord, Albania și Kosovo, au declarat după atacuri că susțin ferm Washingtonul și cea mai directă intervenție a acestuia în America Latină de la invazia din Panama din 1989.

„Salut anunțul [lui Trump] că Nicolas Maduro a fost arestat și va fi judecat. Suntem alături de Statele Unite și de poporul venezuelean în lupta pentru libertate și democrație”, a declarat ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Timco Mucunski, pe rețelele de socializare.

Acțiunea militară a SUA vine după luni de presiuni economice și militare crescânde din partea Washingtonului asupra țării sud-americane, inclusiv interceptarea petrolierelor venezuelene și uciderea a zeci de persoane în atacuri asupra unor ambarcațiuni din apropierea apelor sale teritoriale, care se presupune că transportau droguri.

Washingtonul a contestat, de asemenea, legitimitatea lui Maduro ca președinte, deoarece acesta a fost succesorul ales de Hugo Chavez în 2013, indicând alegerile succesive pe care opoziția și alții le-au considerat trucate în favoarea sa.

Articolul include relatări ale agențiilor Reuters, AFP și News.ro.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.