Alegeri în Groenlanda, pe fondul intenției lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei strategice

Groenlanda este o regiune autonomă a Danemarcei, cu 56.000 de locuitori, majoritatea din familii indigene inuite. Insula face demersuri de a deveni independentă încă din 2009, iar acum groenlandezii discută care ar fi cea mai bună soluție pentru viitorul lor, scrie The Associated Press.

„Cei mai mulți dintre noi am fost speriați de Anul Nou din cauza interesului (lui Trump)”, a declarat Pipaluk Lynge, membră a parlamentului din partea partidului de guvernământ Inuit Ataqatigiit sau Partidul Inuiților Uniți.

„Ne uităm cu adevărat la Europa acum pentru a vedea dacă putem stabili o legătură mai puternică cu ei pentru a ne asigura națiunea suverană”, a mai spus parlamentara groenlandeză.

Sondajele de opinie arată că majoritatea groenlandezilor sunt în favoarea independenței.

Cei mai mulți spun că nu le displac americanii, subliniind relațiile bune pe care le au cu baza spațială locală Pituffik, fosta bază aeriană Thule, unde personalul militar american a fost staționat încă din 1951.

Dar groenlandezii nu dau semne că vor să devină americani. Chiar și unii dintre cei mai mari fani ai lui Trump spun că Groenlanda este deschisă pentru afaceri, dar nu e de vânzare.

„Situația s-a schimbat din cauza lui Trump și din cauza lumii”, a declarat Doris Jensen, reprezentantă a partidului social-democrat Siumut, care a spus că a fost întotdeauna în favoarea independenței.

Atenția acordată Groenlandei de președintele Trump a transformat atmosfera publică de pe insulă. Dintr-o dată, reporteri din Japonia și Croația relatează despre procesul electoral de pe insula din nordul Atlanticului.

După ultima dezbatere televizată a candidaților la o școală din capitala Nuuk, prim-ministrul Mute Bourup Egede a fost întâmpinat de aproximativ 75 de susținători, un număr aproximativ egal cu cel al ziariștilor, relatează AP.

„Toți acești reporteri ne înspăimântă”, a spus Aviaja Sinkbaek, angajată la școala unde au avut loc discuțiile. „Înseamnă că ceva trebuie să se întâmple în curând”, a spus femeia.

Politica din Groenlanda are un ritm diferit decât în Europa continentală sau SUA. Dezbaterile din timpul campaniei au fost rareori aprinse. Oamenii care au devenit prea animați au fost rugați să iasă afară din sălile de dezbatere.

Problemele discutate în campanie au inclus construirea unei forțe de muncă calificate și modul de decorare a noului aeroport, care a deschis o pistă suficient de lungă pentru a face față avioanelor de mare capacitate.

În capitala Nuuk, cu 20.000 de locuitori, există o singură secție de votare.

Rezultatele neoficiale ale alegerilor ar trebui să fie disponibile la scurt timp după închiderea urnelor, dar nu vor fi validate timp de câteva săptămâni. Buletinele de vot ajung în capitală din așezări îndepărtate cu bărci, avioane și elicoptere.

Pe insula nu sunt suficiente drumuri care să lege comunitățile răspândite pe cele 2,16 milioane de kilometri pătrați ai insulei care fac Groenlanda a 12-a țară ca mărime din lume.

Groenlandezii speră că mineralele rare vor ajuta la diversificarea unei economii în care locurile de muncă guvernamentale reprezintă 40% din locurile de muncă.

Dar guvernul a impus reguli stricte pentru a proteja mediul de pe insulă, acoperită de gheață pe tot parcursul anului. Condițiile atmosferice dure ridică inclusiv întrebări dacă extragerea metalelor rare este fezabilă din punct de vedere comercial.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.