Vinerea Mare. Traditii si obiceiuri de Paste

Vinerea Mare, denumita si – Vinerea Seaca; Vinerea Santoaderului; Vinerea Furnicilor; Vinerea Ierbii; Vinerea Omanului

Traditii in Vinerea Mare:

• Pasca

Alaturi de ouale rosii, pasca reprezinta simbolul alimentar al sarbatorii Pastelui. Potrivit regulilor cultului crestin ortodox, pasca este preparata din aluat dospit.
In mod traditional, pasca este preparata din faina de grau la care se adauga produse lactate, oua si zahar. Fiind un element central al mesei pascale, fiecare dintre etapele de preparare sunt marcate de o serie de prescriptii rituale. Astfel, faina trebuie sa fie curata, de grau ales, cernuta prin sita deasa; cojile de oua folosite pentru aluat nu se arunca decat pe o apa curgatoare; faina de pe lopata cu care se baga pasca in cuptor se aduna si se presara pe stratul de varza; cand se baga in cuptor, se face cruce cu lopata sus pe peretii si apoi la gura cuptorului. Aceste prescriptii se aplica si persoanei care prepara pasca: femeile se spala pe cap, se piaptana, isi pun haine curate si fac matanii sau spun rugaciuni inainte de a incepe iar cand se apuca de framantat, se inchina.
Pasca reuneste semnificatii complexe, pornind de la simbolistica ingredientelor (graul – simbol al renasterii) si a formei (rotunda – deoarece se spune ca scutecele lui Iisus aveau aceasta forma sau dreptunghiulara – dupa forma mormantului lui Iisus) pentru a condensa ideea biruintei vietii asupra mortii. Corelata cu simbolurile renasterii si regenerarii incluse in caracterul acestei sarbatori, pasca devine un aliment cu virtuti revitalizante si revigorante pentru cei care o consuma.

• Ouale vopsite

Aliment prezent in multe din sarbatorile calendaristice si obiceiurile ce marcheaza momentele importante din viata omului, oul rosu are, o simbolistica complexa, inscrisa in sfera nasterii si renasterii vietii pe pamant.
Acestor atribute li se adauga cele conferite de alegerea culorii – rosu – culoare a vitalitatii, a fortei biruitoare si, in contextul sarbatorilor de Pasti, un simbol al sangelui Mantuitorului.
In mod traditional, ouale erau vopsite cu culori naturale, obtinute din diferite plante. Pentru rosu se foloseau cojile de ceapa, zeama de sfecla, frunzele de mar sau corn, coaja de prun, maces sau arin.
Pe langa ouale monocrome se faceau si oua incondeiate, numite sugestiv “muncite” deoarece uneori procedeele erau complicate (vopsiri succesive pentru realizarea modelelor, aplicarea de margele sau chiar ornamente metalice) si durau o perioada considerabila de timp. Aceste oua decorate nu erau destinate consumului ci folosite ca obiecte de decor.

Semnificatiile simbolice ale oului, precum si atributele pe care le adauga culoarea, ii confera oului calitati pozitive remaracbile: pus in apa de spalat impreuna cu un ban de argint aduce frumusete, sanatate si noroc; asezat sub perna fetelor de maritat aduce implinirea prin casatorie; pazesc casa de spiritele rele sau alunga vremea rea; pastrate la icoana sau la grinda casei aduc spor in gospodarie.

Credinte si superstitii in Vinerea Mare:

Ouale nu se fac cu alte culori decat rosu deoarece mortii le vor gasi seci pe lumea cealalta.
Oamenii tin aceasta sarbatoare pentru ca altfel le va merge din sec tot restul anului.
In aceasta zi nu se pun rasaduri si nici closca pe oua pentru ca vor iesi seci. Nu se coace paine si nu se seamana nimic si nici nu se lucreaza la vie.
Nu se mananca urzici pentru ca Mantuitorul a fost batut cu urzici.
Se tine post ca sa fie belsug in casa.
In Vinerea Mare fetele se suie in clopotnita si suna clopotul ca sa creasca canepa.
In Vinerea mare oamenii se spala ca sa nu se umple de bube sau de friguri.
Ca sa fie protejate casele livezile si animalele erau afumate si inconjurate de trei ori.
Daca ploua in Vinerea Mare, va fi un an imbelsugat.
Cojile de oua folosite pentru pasca nu se arunca decat pe o apa curgatoare, ca sa nu atace peste vara uliul gainile sau puii.
Covata si lopata in care s-a preparat pasca nu se spala, ci doar de uda cu apa, pentru ca daca sunt spalate va bate grindina, iar cine nu le uda deloc, se va usca.

Citeste ce traditii si superstitii sunt in Joia Mare, Seara de Inviere, A doua zi de Paste.