TVA la cafea – 9% sau 19%? Prețul unei interpretări eronate a legii din partea ANAF

BY: stiridinromania.ro In Actualitate, Business

Echipa Blaj Law obține prima și una dintre cele mai importante victorii într-unul din litigiile care vizează anularea deciziilor de impunere emise de autoritățile fiscale pentru diferențele de TVA stabilite în urma controalelor demarate anul trecut la operatorii economici din industria HORECA.

Astfel, răspunsul la întrebarea „TVA la cafea – 9 % sau 19%?”  este cel favorabil operatorilor din industria ospitalității, iar prețul interpretării eronate oferită de ANAF urmează a fi plătit chiar de către STAT, ca urmare a soluției pronunțată de Tribunalul Brașov într-unul dintre dosarele instrumentate de echipa Blaj Law.

Controalele aveau ca obiectiv verificarea modalității de aplicare a cotei TVA băuturilor pe bază de cafea și ceai și a altor băuturi de acest tip (calde sau nu) preparate și/sau servite în cafenele, restaurante sau baruri ca urmare a modificării prevederilor Codului fiscal începând cu data de 01.01.2023 în sensul excluderii băuturilor care se încadrează la NC 2202 10 00 şi 2202 99 de la aplicabilitatea cotei reduse de TVA, subiect abordat pe larg infra.

Astfel, instanța de contencios administrativ chemată să analizeze legalitatea titlurilor de creanță emise în urma controalelor, precum și a deciziilor prin care au fost soluționate în mod negativ contestațiile administrativ-fiscale formulate împotriva acestora de echipa noastră, a anulat atât decizia de impunere prin care s-a stabilit diferența de TVA, cât și deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii, dar și deciziile prin care au fost respinse, în primă fază, contestațiile administrativ fiscale introduse la organele emitente ale actelor.

Consecința anulării actelor contestate este aceea de repunere a părților în situația anterioară prin obligarea organelor fiscale la restituirea sumelor achitate de operatorul economic reprezentat de echipa noastră, precum și repararea prejudiciul cauzat prin emiterea actelor nelegale sub forma obligării autorităților la plata unor dobânzi în cuantum de 0,02%/zi de întârziere începând cu data stingerii creanțelor fiscale și până la data restituirii efective. În aceste condiții, pentru clientul în cauză, suma de recuperat de la bugetul de stat este de ordinul milioanelor de lei.

Această soluție oferă perspective optimiste pentru toți operatorii economici aflați în situații similare și care au contestat sau urmează să conteste titlurile de creanță emise în urma controalelor prin care se impun obligații fiscale constând în diferență de TVA calculată pentru comercializarea băuturilor pe bază de cafea, ceai sau alte băuturi de acest tip.

Decizia instanței confirmă validitatea argumentelor juridice aduse de echipa noastră și reprezintă un precedent important în corectarea consecințelor generate de interpretarea eronată și abuzivă a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) și k) din Codul fiscal oferită de către autoritățile fiscale.

Așadar, este absolut necesar ca operatorii economici vizați de aceste controale să nu rămână în pasivitate și să uziteze de toate căile legale disponibile în scopul înlăturării consecințelor generate de practica nelegală a autorităților fiscale. În acest sens, contestarea deciziilor de impunere în cadrul procedurii administrative reprezintă primul pas, aceasta constituind și o condiție de admisibilitate a acțiunii în instanță având ca obiect anularea deciziei de impunere care stabilește creanța fiscală constând în diferența de TVA.

Echipa noastră sprijină în continuare operatorii economici atât în formularea contestațiilor administrativ-fiscale, cât și în demararea litigiilor în fața instanțelor de judecată în scopul anulării titlurilor de creanță emise în mod nelegal și recuperării prejudiciului suferit.

Reprezentarea clientului a fost asigurată de colegii av. Bogdan Blaj și av. Brigitta Kedves.

Iulie 2023:

Industria HORECA se confruntă cu o nouă criză generată de interpretarea dată de ANAF prevederilor cuprinse în Codul fiscal și în reglementările europene cu care acesta se coroborează în ceea ce privește determinarea cotei TVA aplicabilă băuturilor preparate pe bază de cafea sau ceai. Practic, ANAF impune aplicarea cotei TVA de 19% acestor preparate în contextul în care cota TVA aplicată în industrie de la începutul anului și până în prezent a fost de 9%. 

Această interpretare este de natură a produce un impact economic semnificativ, care se va resimți atât în rândul operatorilor economici, cât și a consumatorilor, efectul inevitabil și imediat fiind acela de creștere a prețurilor la băuturile preparate pe bază de cafea sau ceai cu 10%, ceea ce va conduce în mod firesc la diminuarea cererii pe piață pentru aceste tipuri de produse.

Impactul se preconizează a fi unul extrem în condițiile în care ANAF solicită plata diferenței de 10% din prețul de vânzare retroactiv, respectiv începând cu data de 01 ianuarie 2023 urmând a cauza, în mod inevitabil, ajungerea în incapacitate de plată a mai mult afaceri mici din domeniul HORECA care nu realizează venituri suficiente pentru a-și susține activitatea economică în ipoteza în care vor fi nevoite să plătească la bugetul de stat 10% din prețul de vânzare a preparatelor  pe bază de cafea sau ceai încasat în ultimele 6 luni.

La momentul actual nu mai este o noutate faptul că ANAF a adus o interpretare a prevederilor Codului fiscal și a Normelor metodologice privind Codul Fiscal, care are drept consecință aplicarea cotei TVA de 19% preparatelor pe bază de cafea și ceai. 

Practic, întreaga situație a fost generată de adoptarea OG 16/2022 de modificare și completare a prevederilor Codului fiscal prin care s-a urmărit, printre altele, aplicarea cotei TVA de 19% băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr, alți îndulcitori sau arome. Măsura a fost prezentată de către Guvern ca fiind menită să aibă un efect pozitiv asupra stării de sănătate a populației prin descurajarea consumului de zahăr, adoptată în contextul în care OMS a atras atenția asupra pericolelor obezității aflate în creștere la nivelul anului 2022 în Europa. Desigur, consecința firească urmărită de legiuitor era și cea de creștere a veniturilor la bugetul de stat, având în vedere că modificarea face parte dintr-un pachet de majorare a cotelor de impozitare aplicabile și în alte domenii. Amintim faptul că la începutul acestui an s-a majorat, printre altele, cota redusă TVA aplicabilă unor produse alimentare și servicii de restaurant și catering de la 5% la 9%.

Cu toate acestea, deși modificarea trebuia să vizeze numai băuturile cu zahăr și îndulcitori adăugați sau aromatizate, la acest moment ANAF a emis o interpretare prin care încadrează inclusiv cafelele și ceaiurile preparate în baruri în categoria acestor băuturi. Până în prezent, industria HORECA a aplicat o cotă redusă TVA de 9% la vânzarea cafelelor și ceaiurilor preparate, însă ca urmare a interpretării oferite de ANAF, operatorilor din industria ospitalității nu doar că li se impune să aplice o cotă TVA de 19% cafelei și ceaiului, ci se află în situația de a fi obligați să achite TVA retroactiv pentru produsele deja vândute începând cu luna ianuarie 2023.

În esență, modificarea legislativă de la începutul acestui an a constat în exceptarea în mod expres de la aplicabilitatea noii cote reduse TVA de 9% a băuturilor alcoolice și nealcoolice cu adaos de zahăr care se încadrează sub codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 cu trimitere la prevederile Normelor metodologice și implicit și la legislația europeană aplicabilă în materie.

Potrivit noii variante a art. 291 din Codul Fiscal, cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: (…) e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3) lit. k). Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;

  1. k) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99

Întrucât nu a existat o menționare expresă a produselor care se încadrează în aceste categorii și care urmau a fi supuse impozitării cu 19%, au fost formulate o serie de solicitări de clarificare către ANAF, pentru a fi oferite lămuriri cu privire la cota TVA ce se impunea a fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2023 preparatelor pe bază de cafea și ceai. 

Răspunsul din partea ANAF a venit abia la 6 luni de la intrarea în vigoare a OG nr. 16/2022, timp în care, în lipsa unei poziții oficiale, în HORECA s-a aplicat cota redusă TVA de 9% acestei categorii de produse, în contextul în care, în mod evident cafeaua sau ceaiul preparat în baruri nu presupune prepararea prin adăugarea de zahăr sau îndulcitori, în majoritatea cazurilor. 

Însă, potrivit adresei ANAF, aceasta apreciază că produsele alimentare în stare lichidă, pe bază de cafea, ceai sau cacao și care sunt consumate direct ca băuturi se clasifică, în funcție de caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, fie la codul NC 2202 10 00, fie la codul 2202 99, cu condiția ca acestea să nu reprezinte băuturi alcoolice. Practic, ANAF consideră că băuturile pe bază de cafea sau ceai se încadrează fie în categoria apelor minerale, apelor gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, fie în categoria altor băuturi nealcoolice, care se comercializează cu aplicarea unei cote TVA de 19%.

În realitate, ANAF a încălcat dispozițiile unui întreg ansamblu de acte normative, printre care și cele adoptate la nivel european, prin încadrarea artificială a băuturilor pe bază de cafea sau ceai într-o categorie de băuturi care dețin alte caracteristici, cu toate că Regulamentul 2658/23-iul-1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun prevede în mod expres o categorie a extractelor, esenţelor şi concentratelor de cafea, de ceai sau de mate şi preparatelor pe bază de aceste produse sau pe bază de cafea, de ceai sau de mate; cicoare prăjită şi alţi înlocuitori prăjiţi de cafea şi extractele, esenţele şi concentratele acestora, sub codul NC 2101.

Absurditatea acestei interpretări rezultă inclusiv din faptul că ingredientele unei băuturi pe bază de cafea sau ceai au cota TVA aplicabilă de 9% – cafeaua boabe, ceaiul sau laptele sunt supuse în continuare cotei TVA de 9%.

Această eroare în interpretare trebuie corectată la nivelul autorităților fiscale, cu consecința încetării oricăror sancțiuni impuse operatorilor economici din HORECA pentru perioada în care au aplicat cota TVA de 9% și totodată este necesară o intervenție legislativă care să ofere un cadru legal clar și lipsit de interpretare în acest domeniu.

Demersurile echipei noastre constau în redactarea unui memoriu adresat ANAF, dar și Ministerului Finanțelor, în vederea expunerii tuturor argumentelor în favoarea corectei aplicări a cotei TVA de 9% băuturilor pe bază de cafea sau ceai, precum și în vederea blocării oricărei aplicării retroactive a recentei interpretări oferite de autoritatea fiscală. 

Totodată, echipa noastră pregătește o propunere de modificare legislativă care să fie de natură să clarifice limitele în care se aplică pe de o parte cota redusă a TVA, iar pe de altă parte cota standard TVA, în raport de produsele servite în baruri, cafenele și restaurante.

Această situație critică trebuie soluționată de îndată, având în vedere consecințele economice dezastruoase care vor urma, în ceea ce privește o industrie care abia în prezent își revine în urma efectelor negative produse de restricțiile din perioada pandemică. 

Experiența ultimelor demersuri colective desfășurate de echipa noastră demonstrează faptul că, în fața unei interpretări și aplicări incorecte a legii, operatorii economici din industria HORECA trebuie să adopte o poziție unită și să ia atitudine în fața abuzului din partea autorității fiscale, pentru a nu ajunge în situația de a acoperi în mod direct deficitul existent la nivelul bugetului de stat, care se va traduce în cedarea profitului încasat în decursul ultimelor luni sau chiar mai mult, în ajungerea la un colaps economic.

Sursa: blaj-law.ro

 În plus, ar putea să-ți placă
Loading RSS Feed

Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

Oferte exclusive la Iulius Town Timișoara: “Martea Moca”

Iulius Town lansează campania „Martea Moca”, care promite să transforme fiecare zi de marți într-o experiență plină de surprize...

Read More...

Cursa extremă: Deta Super Rally & Kart 2026 – Concursul care a testat abilitățile pilotilor din Timiș

Desfășurat în plin centrul civic al orașului Deta, pe o vreme excelentă, "Deta Super Rally & Kart 2026" a...

Read More...

Péter Magyar devine noul premier al Ungariei, înlocuindu-l pe Viktor Orbán după 16 ani de domnie

Liderul pro-european de centru-dreapta a depus jurământul de prim-ministru al Ungariei, marcând astfel încheierea oficială a celor 16 ani...

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online