In contextul publicarii proiectului de Lege privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, presedintii curtilor de apel din Romania isi manifesta public ingrijorarea fata de atacurile fara precedent la integritatea si stabilitatea statala a Romaniei, intrucat aceasta initiativa legislativa isi propune, deliberat, desfiintarea si reconfigurarea institutionala prin deprofesionalizarea unor domenii esentiale si afirmarea diletantismului ca politica de stat.
Independenta si impartialitatea judecatorului sunt conditii prealabile si indispensabile pentru functionarea oricarei democratii, justitia fiind una dintre cele trei puteri ale statului.
Componenta financiara este una esentiala in orice stat de drept ce promoveaza valorile europene, aplicabila oricarei profesii, atata timp cat remuneratia reprezinta contraprestatia pentru munca depusa fiind direct proportionala cu importanta si calitatea muncii prestate.
Astfel, luam act cu ingrijorare ca profesii incarcate de responsabilitate si nivel de pregatire ridicat, care in conditii de maturitate politica, construiesc societati sanatoase, cum ar fi, spre exemplu, cadrele didactice, medicii sau judecatorii reclama, in paradigma politica a unui guvern demis, un nivel de salarizare scazut in numele unei nevoi de echitate sociala specifica statelor autoritare, incongruente si dispretuitoare din perspectiva valorilor democratice.
Am asistat cum printr-un mecanism extrem de riguros calibrat si articulat, sistemul judiciar a fost stigmatizat si demonizat pentru a masca deficiente economice si a distrage atentia de la adevarata responsabilitate si problemele reale ale societatii.
Avand in vedere declaratiile recente ale unor membri ai puterii executive privind datoriile statului catre sistemul judiciar, precum si proiectul de lege privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, presedintii curtilor de apel sustin in mod ferm declaratiile publice argumentate ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Evaluarea de catre executiv a legalitatii hotararilor judecatoresti definitive reprezinta un derapaj fara precedent intr-o democratie, care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului care astfel anuleaza principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, dobandind capacitatea de a interveni arbitrar si abuziv in orice tip de relatii sociale ignorand orice hotarare judecatoreasca definitiva.
In acest sens, vehicularea unor cifre menite sa provoace panica in randul populatiei, cu privire la datoriile statului fata de sistemul judiciar, tinde sa determine culpabilizarea fara temei a judecatorilor pentru problemele cu care se confrunta economia, consecinta a greselilor factorului politic, mascand, totodata, cauza reala a deficitelor bugetare, dar si nevoia de anihilare a puterii judecatoresti.
Subliniem ca aceste probleme nu sunt si nu pot fi imputate judecatorilor, ci sunt efectul deficientelor legislative perpetue specifice ultimilor 20 de ani la nivelul mai multor categorii socio-profesionale.
Apreciem ca un stat in care puterea judecatoreasca este atacata constant, fiind mereu culpabilizata pentru exercitiul iresponsabil si empiric al puterii de catre decidentul politic, nu mai poate fi catalogat ca fiind un stat democratic in care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci un stat in care hazardul este creat pentru a impune impostura ca reper socio-politic si cultural.
Consideram, de asemenea, ca niciun program strategic de reforme si investitii la nivel european – PNRR, nu poate fundamenta politicile de saracire a populatiei, pentru ca un astfel de discurs lipseste de sens ratiunea de a fi a Uniunii Europene organizata in jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei.
Asadar, simuland o nevoie de asanare a unor inechitati sociale, asistam, de fapt, la o afirmare pe scena politica a unor evidente conduite dictatoriale prin exercitiul ilegitim al puterii publice, atata timp cat acest proiect legislativ ignora principii juridice fundamentale, fiind o dovada ferma a improvizatiei, deprofesionalizarii si perpetuarii dispretului in lipsa unei culturi a dialogului interinstitutional.
In consecinta, reiteram, in mod ferm, faptul ca desfiintarea, de catre politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determina sa actionam prin toate mijloacele puse la dispozitie de lege pentru a sustine stabilitatea statutului judecatorului si independenta justitiei, esenta a puterii judecatoresti, garantata constitutional, in scopul asigurarii dreptului cetatenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include si a supravietuirii statului de drept.
Judecator Oana Maria Petrascu, presedinta Curtii de Apel Alba Iulia
Judecator Ionela-Diana Patrasc-Balan, presedinta Curtii de Apel Bacau
Judecator Daniela Niculeasa, presedinta Curtii de Apel Brasov
Judecator Liana Nicoleta Arsenie, presedinta Curtii de Apel Bucuresti
Judecator Dana Cristina Girbovan, presedinta Curtii de Apel Cluj
Judecator Gabriel Mustata, presedintele Curtii de Apel Constanta
Judecator Manuela Cristina Berceanu, presedinta Curtii de Apel Craiova
Judecator Adinan Halil, presedintele Curtii de Apel Galati
Judecator Anda Crisu Ciocinta, presedinta Curtii de Apel Iasi
Judecator Florica Roman, presedinta Curtii de Apel Oradea
Judecator Mihai Bogdan Mateescu, presedintele Curtii de Apel Pitesti
Judecator Oliviu-Corneliu Sologon, presedintele Curtii de Apel Ploiesti
Judecator Anca Cazacu, presedinta Curtii de Apel Suceava
Judecator Maria Cristina Dica, presedinta Curtii de Apel Timisoara
Judecator Teodora Albu, presedinta Curtii de Apel Targu Mures
Judecator col. Petre Valentin Badita, presedintele Curtii Militare de Apel
(Curtea de Apel Timisoara, Comunicat)
