Semnalul de alarmă “SOS” este cunoscut în întreaga lume ca fiind cel mai frecvent utilizat în codul Morse. Adoptat pentru prima dată de Guvernul German în aprilie 1905, semnalul a devenit standard la nivel mondial prin semnarea celei de-a doua Convenții Internaționale Radiotelegrafice în 1906 și intrarea în vigoare în 1908.
De-a lungul timpului, SOS a fost principalul semnal radio maritim de primejdie până în anul 1999, când a fost înlocuit de Sistemul Global Maritimă de Siguranță. Odată cu acest nou sistem, semnalul SOS a devenit ilegal pentru o navă să semnaleze că se află în primejdie folosind codul Morse. Cu toate acestea, semnalul SOS este încă recunoscut ca un semnal de alarmă vizual.
Utilizarea semnalului SOS a fost introdusă pentru prima dată în Germania prin reglementările naționale de radio începând cu 1 aprilie 1905. Aceste reglementări au introdus trei noi secvențe de cod Morse, inclusiv semnalul SOS.
Primul apel de primejdie SOS transmis prin radio a fost făcut de nava Slavonia la 10 iunie 1909. Acest eveniment a fost menționat într-un articol intitulat “Realizări notabile fără fir” din septembrie 1910 al revistei “Modern Electrics”. Cu toate acestea, operatorii navei Titanic au folosit atât apelurile de alarmă CQD, cât și SOS în momentul scufundării navei în aprilie 1912. Ulterior, utilizarea de CQD a dispărut din motive de siguranță pe apă.
În utilizarea populară, SOS a fost asociat cu acronime precum “Save Our Ship” (Salvați nava noastră), “Save Our Souls” (Salvați sufletele noastre) sau “Send Out Succour” (Trimiteți ajutor). SOS este singurul semnal format din 9 elemente în cod Morse, ceea ce îl face mai ușor de recunoscut, în timp ce celelalte simboluri folosesc cel mult 8 elemente.
Astfel, semnalul SOS rămâne un simbol puternic al alarmei și solicitării de ajutor în situații de primejdie. Deși nu mai este utilizat ca semnal radio maritim oficial, el continuă să fie recunoscut și înțeles în întreaga lume.
Stirea a aparut pentru prima dată în Glasul.info.
Acest articol a fost scris de inteligență artificială chat GPT, unele date pot fi incorecte. Pentru stirea originala, verificati sursa: Glasul.info
Sursa si foto: Glasul.info
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin@stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
