Provocările bugetare ale administrațiilor publice locale din România

Anul în curs se anunță a fi unul extrem de greu din punct de vedere financiar, pentru administrațiile publice locale, care primesc mai puțini bani de la Ministerul Finanțelor.

Schimbarea modului de împărțire a cotelor din impozitul pe venit se traduce prin bugete mai mici, chiar și cu câteva milioane.

Spre exemplu, comuna Lenauheim, din județul Timiș, are în acest an, cu 30% mai puțini bani decât anul trecut, iar primarul caută soluții pentru a depăși acest impas.

“Anul trecut am avut 10 milioane, iar acum avem doar 7 milioane. Tăiem tot ce înseamnă evenimente și vom face mai puține investiții.  Afectate nu sunt lucrările pe fonduri europene, dar suntem afectați pe partea de cofinanțare. Este foarte greu. Părerea mea este că trebuia să se țină cont și de numărul de locuitori, de numărul de localități”, a declarat, pentru Sursa de vest, Ilie Suciu, primarul comunei Lenauheim.

Sumele pierdute de localitățile bogate sunt și mai mari. Ghiroda primește cu aproape patru milioane de euro mai puțin decât anul trecut, bani cu care s-ar putea construi o grădiniță nou-nouță, un bazin de înot sau chiar un centru cu câteva cabinete medicale.

“În cazul nostru, scăderea, față de anul trecut, este de 19 milioane de lei, ceea ce înseamnă cam 15%. Despre banii de la CJT, nici nu are rost să discutăm. Am primit 400.000 de lei”, spune Ionuț Stănușoiu, primarul comunei Ghiroda.

Situația este similară și la Dumbrăvița, unde primarul încearcă acum să diminueze cheltuielile de funcționare, pentru a reuși să finalizeze lucrările începute deja.  

“Din păcate, banii care ar trebui să rămână în localitate sunt tot mai puțini, iar Guvernul a tăiat sume importante pentru administrațiile locale. Chiar și în aceste condiții, vom continua să dezvoltăm Dumbrăvița. Avem peste 40 de proiecte de investiții în derulare și trebuie să ne asigurăm că le finalizăm. Însă, pentru a reuși, va trebui să facem economii la cheltuielile de funcționare, fără a afecta serviciile esențiale. Deși bugetul Dumbrăviței va fi cel mai mare de până acum, aproximativ 125 de milioane de lei, acest lucru se datorează în primul rând fondurilor externe atrase”, explică Horia Bugarin, primarul comunei Dumbrăvița.

La Cărpiniș, bugetul scade de la 5 milioane de lei, la trei milioane de lei. Banii sunt insuficienți, însă primarul a anticipat criza și și-a pregătit un plan de rezervă.

“Față de alte comune, mai avem și alte surse de venituri. Am avut o mică strategie și ne-am pregătit niște zone rezidențiale pentru perioadele grele. Vom vinde terenuri, locuri de case, mai tăiem puțin din investiții, mai reducem din cheltuielile de funcționare și sperăm să trecem cu bine de acest an. Suma de 450.000 de lei primită de la Consiliul Județean mă ajută, dar nu prea, pentru că avem două proiecte, fiecare cu o cofinanțare de 800.000 de lei fiecare”, spune Marcel Popa, primarul comunei Cărpiniș

Edilii din Cenad și Pesac își pun toate speranțele într-o viitoare rectificare bugetară, care să le mai aducă ceva bani, pentru a nu ajunge în situația de a pierde finanțările europene.

“Nu este o surpriză că anul acesta primim mai puțini bani. Problema este acolo unde sumele se acordă pe criterii politice. Asta este, ne vom descurca. De la Consiliul Județean Timiș am primit 500.000 de lei pe care îi vom folosi pentru cofinanțări la proiectele europene, pentru că Guvernul decontează foarte greu sumele prin PNRR”, declară Andrei Tița, primarul din Cenad.

„Sperăm să ieșim la liman. Problema noastră este că avem în derulare foarte multe proiecte pe fonduri europene, care trebuie încheiate în acest an și nu cred că vom avea sumele necesare pentru cofinanțare. Dacă nu rezolvăm asta, vom ajunge în situația de a da toți banii înapoi”, spune Cornel Toma, primarul comunei Pesac.