Iran. Au început alegerile prezidențiale, fără un câștigător previzibil

Iranienii au început să voteze la alegerile prezidențiale anticipate provocate de moartea președintelui Ebrahim Raisi, în luna mai. Toți cei patru candidați din cursă au fost verificați și aprobate de Consiliul Gardienilor, un organism ai cărui membri sunt numiți direct și indirect de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Alegerile au loc pe fondul frustrărilor din societate legate de situația economică precară, lipsa libertăților și scăderea nivelului de trai, transmite RFE/RL.

Se preconizează că niciun candidat nu va obține suficiente voturi la 28 iunie pentru a fi declarat învingător într-o competiție electorală strict controlată.

Un candidat trebuie să obțină cel puțin 50 % din voturi pentru a câștiga cursa. Un posibil al doilea tur de scrutin a fost programat pentru 5 iulie.

Alegerile par a fi o cursă în trei direcții între președintele conservator al Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, fostul negociator nuclear de linie dură, Saeed Jalili, și deputatul reformist, Masud Pezeshkian.

Ultimele eforturi ale conservatorilor de a se reuni în jurul unui candidat de consens au eșuat în ajunul alegerilor, nici Qalibaf, nici Jalili nefiind dispuși să renunțe în favoarea celuilalt.

Conservatorii s-au arătat îngrijorați că lipsa de unitate ar putea diviza votul, favorizându-l pe Pezeshkian, singurul candidat cu o agendă reformistă.

Qalibaf este un fost comandant al Forțelor Aeriene ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și este cel mai longeviv primar al Teheranului.

Este un conservator tradițional, candidat la președinție pentru a patra oară în ultimii 20 de ani. Qalibaf s-a confruntat cu numeroase acuzații de corupție de-a lungul carierei sale, însă niciuna nu a afectat relația sa cu Khamenei.

Jalili este reprezentantul personal al lui Khamenei în Consiliul Suprem de Securitate Națională (SNSC). El a fost secretar al SNSC între 2007 și 2013, perioadă în care a condus delegația iraniană în discuțiile eșuate cu Occidentul privind programul nuclear al Teheranului.

Jalili reprezintă aripa dură a taberei conservatoare și nu a deținut niciodată o funcție aleasă.

Pezeshkian este membru al parlamentului din 2008 și a ocupat funcția de vicepreședinte între 2016 și 2020, când moderații și reformiștii aveau majoritatea în legislativ.

El a contestat metodele regimului de a impune hijab-ul, eșarfa islamică pentru femei, și s-a pronunțat în favoarea negocierilor cu Occidentul.

Dar susține, de asemenea, principiile republicii islamice și spune că va urma politicile lui Khamenei dacă va fi ales.

Alegeri fără potențial de schimbare reală

Este puțin probabil ca rezultatul alegerilor să conducă la schimbări majore de politică. Acestea ar putea avea însă un impact asupra succesiunii lui Khamenei, în vârstă de 85 de ani, liderul suprem al Iranului din 1989.

Sondajele de opinie estimează o participare la vot ușor mai mare decât la ultimele alegeri prezidențiale din 2021, când prezența la vot a fost de aproape 49%. Criticii spun că numărul real a fost, probabil, mai mic.

Regimul din Iran susține de mult timp că legitimitatea sa e rezultatul unei prezențe ridicată la vot. Participarea scăzută la recentele alegeri și protestele împotriva sistemului politic au contestat însă legitimitatea actualei conduceri.

Khamenei a făcut apel la alegătorii eligibili, peste 61,4 milioane de persoane, să se prezinte în masă pentru a proiecta o imagine a „unui Iran puternic”.

„Durabilitatea, puterea, demnitatea și reputația republicii islamice depind de prezența oamenilor”, a declarat Khamenei reporterilor după ce a votat la 28 iunie.

Disidenții din țară și din străinătate au cerut iranienilor să boicoteze alegerile, pe motiv că votul la alegerile anterioare nu a adus schimbări.

În Iran, liderul suprem are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat, iar președintele nu putere reală de decizie reală în problemele esențiale ale statului.

Secțiile de votare se vor închide la ora locală 18.00.

Ebrahim Raisi, pe care mulți iranieni l-au numit „Măcelarul din Teheran” pentru presupusul său rol în execuția în masă a prizonierilor politici în 1988, a murit împreună cu ministrul de externe iranian în urma prăbușirii elicopterului lor la 19 mai.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.