Finanțare europeană și creșteri de prețuri: Impactul asupra proiectelor Primăriei Lugoj

Primăria Municipiului Lugoj a câștigat multe proiecte cu finanțare europeană, după cum se știe. Între timp, situația internațională s-a complicat, odată cu pandemia și cu războiul din Ucraina.

Toate acestea au afectat și economia românească, în domenii cheie precum construcțiile, transporturile, energetic, dar și al manoperei. Reprezentanții ad­mi­nis­tra­ției locale spun că proiectele aprobate spre finanțare nu vor fi anulate, chiar dacă prețurile la materiale de construcții, combustibili au crescut simțitor.

Valoarea finanțărilor va crește, ceea ce atrage după sine sporirea contribuției de la bugetul local, acel 10% din valoarea totală a proiectelor care reprezintă contribuția Primăriei.

Alternativa la cotele mari este una singură și anume, contractarea de împrumuturi pe termen lung (12 ani), în condiții avantajoase, care ar ușura povara financiară a bugetului local.

Creșteri de prețuri pe toate planurile

În România, prețurile la materialele de construcții au înregistrat creșteri foarte mari, de la 15% la 300%. S-au scumpit plăcile OSB (plăci aglomerate din rumeguș), cofrajele, cheresteaua în general, țevile rectangulare, panourile sand­wich, fierul beton, dar și cimentul, cărămizile, țiglele, pavajele, bitumul, bitumul rutier, varul, carbidul etc.

Conform datelor statistice, în intervalul aprilie 2020 – aprilie 2023, cimentul s-a scumpit în medie de la 0,50 la 0,75 lei/kg, oțelul beton neted, de la 3,67 la 6,06 lei/kg, plăcile aglomerate OSB, de la 33,24 la 45,72 lei/kg, polistirenul expandat, de la 49,5 la 75,84 lei/bax , cărămida, de la 8 la 12-13 lei etc. La aceste comparații trebuie avut în vedere că au existat și creșteri anterioare de prețuri, cu un maxim în luna iunie a anului trecut. Este adevărat că unele produse s-au mai ieftinit, în raport cu cele maxime de anul trecut, dar unele continuă să se scumpească.

Cum stau lucrurile la ora actuală? Într-unul din depozitele lugojene de materiale de construcții, prețurile au crescut la: ciment, în prezent, sacul 20 kg se cumpără cu 16 lei, var, 20 kg, 30 lei, carbid, o jumătate de kilogram, 35 de lei, vopsea lavabilă la găleată de 15 litri, 108 lei (cea mai ieftină), diverși adezivi la sac (între 51,50 și 108 lei), plăci pentru soba de teracotă completă, la 2.014 lei. Majorarea este legată de creșterea prețurilor la energia electrică și gaze naturale, respectiv transport, domenii afectate parțial și de căderea importurilor din Ucraina și Turcia.

Să nu uităm și creșterea prețurilor cu forța de muncă și costul lucrărilor propriu zise. Chiar dacă a mai înregistrat atenuări, aceeași tendință se manifestă la combustibilii fosili, benzina și motorină. Recent, un studiu privind evoluția prețului la carburanți în România, arăta că în intervalul 2022-2023, prețul combustibilului a crescut cu nu mai puțin de 70%.

Pericolul anulării unor proiecte

În aceste condiții, a apărut întrebarea dacă reevaluarea cheltuielilor făcute anii anteriori nu blochează proiectele începute în anii anteriori. Claudiu Buciu, consilier al primarului municipiului Lugoj, care se ocupă de proiectele europene, spune că nu există pericolul anulării proiectelor câștigate:

”Sunt diverse tipuri de finanțări pe diverse programe. Dacă le luăm în ordine cronologică, a nașterii acestor proiecte, avem cazarma de pe strada Banatului. Finanțarea este pe POR, iar proiectul a fost pornit din 2016. S-a întocmit un DALI undeva în 2018, cu anumite valori, actualizate ulterior, înainte de 2020. Pandemia și războiul au dus la creșterile inevitabile de prețuri, de la energie electrică, la fier beton, ciment, asfalt și cărămizi. Așa că valoarea acestui proiect a crescut cu 30%. Proiectul avea două componente: finanțare nerambursabilă și finanțare de la bugetul local. Finanțarea nerambursabilă neputând fi majorată, a crescut doar contribuția locală. Pentru acest obiectiv nu a trebuit să accesăm credit, cofinanțarea fiind undeva la 4 milioane de lei din bugetul local, de la fondul de rulment”. După POR, mai există finanțări pe Programul Național ”Anghel Saligny”, cum a fost cea recent semnată la București pentru Podul de Fier. ”Aici am demarat DALI-urile pe 2020 și 2021 și am putut previziona creșterile de preț, așa că ne încadrăm în bugetul Ministerului Dezvoltării prin programul amintit, deci nu sunt necesare suplimentări de la bugetul local”, adaugă Buciu.

Al treilea tip de finanțări este pe PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență). Aici, proiectul reprezentativ este noul spital, cu finanțare de 151 milioane de euro. ”Când am făcut studiul de prefezabilitate, am luat în calcul doar noua clădire a spitalului și a ieșit un buget de 67 milioane de euro. Asta a fost în decembrie 2020. La studiul de prefezabilitate, pe parcursul anilor 2021 și 2022, am decis să introducem în plus renovarea pavilionului principal, am introdus pista de elicopter și dotări noi integrale. Am ajuns la peste 150 milioane de euro, dar majoritatea creșterii a fost din cauza creșterii prețurilor la materiale de construcții, combustibili, manoperă, la utilități”, precizează consilierul primarului.

Specialiștii ne țin pe loc

Din păcate, în ultima perioadă am avut parte de introducerea a nenumărate avize noi de la protecția mediului, apă, gaz, distribuția de energie electrică, direcția pentru cultură, poliție etc.

Până la obținerea acestor avize, prețurile tot cresc față de proiectul inițial. Exemplul cel mai bun este reabilitarea energetică a clădirilor. În timpul elaborării documentațiilor, au apărut modificări ale normativelor ISU și DSP, care au crescut foarte mult volumul de lucrări necesare pentru ca aceste obiective să poată fi autorizate pentru destinația specifică, de școli.

De exemplu, dacă școala are minimum un etaj, s-a introdus obligativitatea liftului. La fiecare nivel trebuie să fie toalete. Nu se mai pot folosi combustibili fosili, asta înseamnă echipamente mult mai scumpe.

”Dacă la nivelul anului 2020, pentru eficientizările energetice, PNRR ne-a alocat 440 euro pe mp, iar acum costurile pentru renovare au ajuns la peste 1.000 de euro pe metrul pătrat. Noi ne-am asumat, prin contract, să asigurăm ce este peste 440 de euro. Deci tot ce este peste 440 euro/mp va trebui să asigurăm de la bugetul local, direct sau prin credit”, precizează Buciu.

În legătură cu acest credit, avem cinci oferte, se negociază cu fiecare ofertant îmbunătățirea ofertei inițial depuse. Câștigătorul va fi anunțat probabil săptămâna viitoare.