Universitățile din întreaga lume trec printr-o perioadă de transformări majore, pe fondul schimbărilor rapide din tehnologie.
În acest context, instituțiile de învățământ superior sunt nevoite să își regândească modul în care pregătesc studenții pentru piața muncii. Tot mai des apare întrebarea: Ce competențe trebuie să aibă un absolvent pentru a rămâne relevant într-o economie dominată de tehnologie, incertitudine și schimbări accelerate?
Pornind de la datele furnizate de QS’s Global Employer Survey 2026, rectorul Universitatății de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, explică modul în care profilul absolventului se schimbă și ce competențe devin esențiale în noul context economic și social.
Acesta subliniază că rolul universităților nu mai este doar acela de a transmite cunoștințe, ci și de a forma competențe complexe, care să permită absolvenților să se adapteze unui mediu profesional în continuă schimbare.
„Universitățile din întreaga lume se află într-un moment de redefinire profundă. Dacă în trecut misiunea lor era clară, fiind aceea de transmitere a cunoștințelor de specialitate și formare a specialiștilor într-un domeniu bine delimitat, astăzi întrebarea centrală devine alta: ce fel de competențe trebuie să aibă un absolvent pentru a rămâne relevant într-o economie dominată de tehnologie, incertitudine și transformări accelerate?”, transmite Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.
Pentru a răspunde acestei provocări, universitățile sunt nevoite să regândească modul în care își structurează programele de studiu. Potrivit rectorului UVT, piața muncii se schimbă într-un ritm mai rapid decât ciclurile academice tradiționale, iar absolvenții trebuie să fie pregătiți pentru un mediu profesional dinamic.
„Raportul relevă faptul că simpla expertiză tehnică nu mai este suficientă absolvenților de universități. Piața muncii evoluează într-un ritm mai rapid decât ciclurile academice tradiționale, iar automatizarea și inteligența artificială preiau tot mai multe sarcini repetitive sau standardizate. În acest context, universitățile sunt chemate să construiască un profil al absolventului mult mai complex și mai adaptabil”, completează Marilen Pirtea.
Un aspect important este dezvoltarea gândirii critice și a capacității de analiză. Într-o lume în care informația este accesibilă aproape instantaneu, diferența este făcută de modul în care aceasta este interpretată și utilizată.
„Primul pilon identificat este dezvoltarea gândirii critice și a capacității de rezolvare a problemelor complexe. Într-o lume în care informația este abundentă și ușor accesibilă, diferența nu o mai face memorarea datelor, ci capacitatea de a interpreta informațiile, a evalua și integra date diverse. Angajatorii caută absolvenți care pot formula întrebări relevante, care pot gestiona ambiguitatea și pot lua decizii informate în contexte dinamice. Aceasta presupune o mutare de accent în pedagogie: de la acumularea de conținut la aplicarea și integrarea cunoașterii în situații reale”, observă rectorul UVT.
Pe lângă pregătirea profesională, tot mai importante devin abilitățile de comunicare și colaborare. Mediul de lucru este din ce în ce mai interconectat și implică echipe diverse.
„Un al doilea element esențial este dimensiunea interpersonală. Munca este tot mai colaborativă, distribuită global și interculturală. Abilitățile de comunicare, empatie, colaborare și leadership devin competențe la fel de importante ca și expertiza tehnică. În acest sens, universitățile sunt încurajate să creeze contexte de învățare care dezvoltă lucrul în echipă, dialogul intercultural și capacitatea de a negocia perspective diferite. Absolventul viitorului nu va lucra izolat, ci în ecosisteme complexe de colaborare”, adaugă profesorul universitar Marilen Pirtea.
Transformările tehnologice influențează toate domeniile de activitate, iar familiarizarea cu mediul digital devine o competență de bază pentru orice absolvent.
„Deși nu toți studenții vor deveni specialiști IT, alfabetizarea digitală este considerată fundamentală pentru fiecare student. Înțelegerea modului în care funcționează datele, platformele digitale și tehnologiile emergente – inclusiv AI – devine o competență de bază. Nu este vorba doar despre utilizarea tehnologiei, ci despre înțelegerea implicațiilor ei în diferite domenii: cum influențează procesele decizionale, etica, securitatea informației și relațiile de muncă”, completează rectorul Universității de Vest din Timișoara.
În același timp, piața muncii devine din ce în ce mai dinamică, iar carierele profesionale sunt caracterizate de schimbări frecvente.
„Poate cea mai importantă concluzie a analizei datelor din QS’s Global Employer Survey este că absolvenții nu mai trebuie pregătiți pentru un singur job, ci pentru tranziții succesive de carieră. Adaptabilitatea, capacitatea de a învăța continuu și de a se recalifica devin esențiale pe piața forței de muncă din viitorul apropiat. Într-o economie în care competențele devin rapid perisabile, universitățile trebuie să cultive o mentalitate de învățare pe tot parcursul vieții („lifelong learning”). Educația nu se mai încheie la absolvirea unei universități, ci devine un proces continuu ce se desăvârșește pe tot parcursul vieții”, adaugă Marilen Pirtea.
Pe lângă competențele tehnice și profesionale, universitățile sunt chemate să acorde o atenție tot mai mare dimensiunii etice a formării academice.
„În paralel, crește importanța competențelor etice pentru absolvenții universităților. Pe măsură ce tehnologia capătă un rol central în societate, absolvenții universităților trebuie să înțeleagă implicațiile morale ale deciziilor lor. De la utilizarea datelor la sustenabilitate și impact social, formarea profesională nu poate fi separată de responsabilitatea civică”, mai adaugă rectorul UVT.
În final, Marilen Pirtea subliniază că sistemul de educație trebuie să treacă printr-o schimbare profundă pentru a rămâne relevant în fața transformărilor globale.
„În concluzie, universitățile trebuie să depășească modelul centrat exclusiv pe transmiterea de conținut și să adopte o abordare holistică a formării. Aceasta implică integrarea competențelor cognitive, sociale, digitale și etice într-un curriculum coerent și orientat spre viitor. Nu este vorba despre abandonarea excelenței academice, ci despre extinderea ei. Într-o lume caracterizată de volatilitate și transformare continuă, avantajul competitiv al absolvenților nu va mai fi doar ceea ce știu, ci va consta în capacitatea lor de a învăța, de a colabora și de a se adapta. Universitățile care înțeleg necesitatea acestei translații, la toate nivele menționate, nu doar că își vor menține relevanța, dar vor deveni actori centrali în modelarea economiei și societății viitorului”, conchide rectorul UVT.
