O nouă descoperire a cercetătorilor a confirmat faptul că scanările tomografice micro-computerizate 3D pot cartografia orientarea rădăcinilor plantelor în spațiu și au folosit această metodă pentru a demonstra că morcovii cultivați în microgravitație reală și simulată au avut ambele orientări ale rădăcinilor aleatoare. Aceste constatări sugerează că microgravitația simulată oferă un instrument mai fiabil și mai accesibil pentru studierea adaptării plantelor la zborul spațial.
Studiul MULTI-TROP a evaluat rolul gravitației și a altor factori asupra creșterii plantelor. Rădăcinile plantelor cresc în jos în răspuns la gravitație pe Pământ, dar în direcții aleatorii în microgravitație, ceea ce reprezintă o provocare pentru dezvoltarea facilităților de creștere a plantelor pentru spațiu. Rezultatele acestei investigații ar putea ajuta la abordarea acestei provocări, avansând eforturile de cultivare a plantelor pentru hrană și alte scopuri în viitoarele misiuni spațiale, precum și la îmbunătățirea cultivării plantelor pe Pământ.
Pentru simulările modelului climatic, cercetătorii au dezvoltat patru parametri ai descărcărilor electrice din norii de furtună care produc emisii vizuale cunoscute sub numele de Blue Luminous Events sau BLUEs. Se crede că BLUEs afectează chimia atmosferică și clima regională. Parametrii raportați de acest studiu ar putea informa modele care ajută la testarea efectelor globale și regionale ale descărcărilor corona de furtună, inclusiv modul în care distribuția lor geografică și rata globală de apariție se vor schimba pe măsură ce atmosfera se încălzește.
Investigația ASIM, desfășurată de Agenția Spațială Europeană (ESA), studiază fulgerele înalt-altitudinale din furtuni și rolul pe care acestea îl joacă în atmosfera și clima Pământului. Oamenii de știință trebuie să înțeleagă procesele care au loc în atmosfera superioară a Pământului pentru a determina cum este conectat fulgerul la clima și vremea Pământului, astfel încât să poată dezvolta modele atmosferice mai bune pentru a ghida previziunile meteorologice și climatice.
O tehnică de detectare a sunetelor generate de urechea internă ar putea fi utilizată ca un instrument non-invaziv pentru monitorizarea schimbărilor de presiune a fluidului în cap în timpul zborului spațial. Creșterea presiunii fluide în cap care apare în microgravitație poate provoca deteriorarea vizuală și ar putea afecta, de asemenea, urechea mijlocie și internă. Cunoștințele despre schimbările de presiune a fluidului ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte modalități de protejare a astronauților de aceste efecte.
Investigația Acoustic Diagnostics a ESA și ASI a monitorizat funcția auditivă a astronauților în misiunile pe termen lung folosind emisiile otoacustice (sunete generate de urechea internă în răspuns la tonuri specifice). Cercetătorii au comparat aceste măsurători înainte și în timpul zborului pentru a detecta indirect schimbările de presiune a fluidului în cap. Poziția corpului diferită și potrivirea probelor de ureche au afectat rezultatele testului, iar autorii remarcă că aceste aspecte trebuie abordate.
Acest titlu a fost scris de inteligență artificială Chat GPT, unele date pot fi incorecte. Pentru stirea originala, verificati sursa: Link catre sursa
Sursa si foto: NASA
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!





































