Strategii valutare pentru dealerii bancari în contextul propunerii de premier a lui Nicușor Dan

In aceasta perioada, evolutia leului este legata, mai ales, de nivelul aversiunii fata de risc din pietele internationale si mai putin de situatia economica si politica locala.

Piata valutara a luat in calcul cresterea ratei anuale a inflatiei din mai la 10,85%, de la 10,71% in aprilie, inca de la prezentarea Raportului BNR asupra inflatiei prezentat la jumatatea lunii trecute.

Cu acel prilej, guvernatorul BNR preciza ca preturile vor „creste pana prin iulie. Nici noi nu stim exact. Sunt multi factori. Probabil ca se duce pana la 11%”.

Astfel, datorita atentiei aratate de banca centrala, leul face fata crizei politice, si intrarii in stagflatie, si la limita recesiunii economice, cu o crestere de 0% in primul trimestru, conform ultimelor date prezentate de INS, in special consecinta a reducerii consistente a consumului.

Saptamana trecuta, cursul euro a scazut de la 4,2436 lei, la inceputul ei, la 4,2353 lei, la sfarsitul ei, dupa cresterea de joi la 4,2390 lei. Tranzactiile de vineri s-au realizat in culoarul 4,234 – 4239 lei.

Ramane de vazut cum vor reactiona dealerii bancari la noua propunere de prim ministru prezentata de presedintele Dan, venita dupa ce Eugen Tomac a renuntat la mandatul primit acum circa doua saptamani, si care poate provoca o scindare a PNL.

Piata monetara a ramas stabila, in ciuda loviturii primite din partea Consiliului Concurentei, care a acuzat de rele practici cele 10 banci ce formeaza „cosul” folosit de BNR pentru a anunta indicii ROBOR.

La sfarsitul saptamanii, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut din nou la 5,91 la 5,92%, iar cel la 12 luni s-a stabilizat de la inceputul lui martie la 5,97%.

Hotararea luata joi de BCE de a majora dobanda de politica monetara, cea pentru facilitatea de depozit, de la 2 la 2,25%, prima crestere decisa din septembrie 2023, a avut darul de a aprecia usor euro, care a urcat la sfarsitul saptamanii la 1,1557 – 1,1590 dolari si a inchis in piata americana la 1,1569 dolari. Majorarea a venit in conditiile in care inflatia din zona euro depaseste pragul de 3%, peste tinta de 2% a BCE, ceea ce deschide drumul pentru alte doua noi cresteri, conform analistilor.

In piata locala, cursul monedei americane a scazut de la 4,5565 lei, la inceputul saptamanii, la 4,5194 lei, la sfarsitul ei.

Media francului elvetian a fluctuat intre 5,6717 si 5,7073 lei, cea de vineri fiind stabilita la 5,6813 lei. Lira sterlina a scazut la sfarsitul saptamanii de la 6,0714 la 6,0646 lei, fata de 6,0676 lei, la inceputul ei.

Dupa scaderea de joi la un minim de 4.023 dolari/uncie metalul galben a recuperat la sfarsitul saptamanii terenul pierdut si a urcat la 4.169 – 4.247 dolari/uncie, iar pretul gramului de aur a urcat de la 597,8799 lei la 613,6642 lei, in scadere fata de inceputul saptamanii cand gramul s-a situat la 628,8126 lei.

La sfarsitul saptamanii, bitcoin se tranzactiona in culoarul 64.198 – 64.659 dolari, fata de un minim de circa 60.500 dolari atins martea trecuta. Ethereum fluctua intre 1.669 si 1.688 dolari, dupa ce a scazut la jumatatea saptamanii aproape de pragul de 1.600 dolari. (R.G.)