În afară de poveştile cu conotatie sexuală, se mai zicea despre Maria Tereza, că era extrem de interesată de ruinele din hotarul localitatii Talmaci, ruine care azi îi poartă numele.
Construită la 1370, cetatea despre ale carei ruine este vorba, este situată la sudul localității Talmaci, pe un deal ce domină trecerea spre defileul Oltului. A făcut parte din sistemul de apărare a sud-estului Transilvaniei. În două rânduri regii Ungariei dispun demolarea cetății, Vladislav (1453) și Matei Corvin (1489), ordinul nefiind respectat din moment ce în anul 1535, zidurile oferă protecție armatei conduse de Ștefan Mailath.
Ce i-o fi determinat pe cei doi regi să ordone distrugerea cetăţii?
Aceasta era construită în locul alteia ,mult mai vechi, in mod sigur dacă sau chiar pre dacă, iar în apropierea sa, se găseau urmele unui castru roman, cunoscut drept Caput stenarum, care, în mod cert, a fost construit pe locul unei fortificaţii dacice , deoarece , pretutindeni în apropiere, în toată lunca Oltului, de la Turnu – Roşu, până dincolo de Boiţa, s-au descoperit urme de locuire dacica , constând din ceramică, obiecte casnice, de cult, sau arme
Castrul , Caput Stenarum, denumit şi Castrul de la Capătul Strâmtorilor, se află la 500 m est de vatra satului Boița, în punctul „în Rude”, după vechea „țiglărie”, pe un teren ușor ridicat. Castrul se afla la doar 60 de metri de curgerea Oltului, pe a doua terasă a acestuia
Dacă pentru daci şi romani, aşezarea putea prezenta un interes strategic, nici dorinţa distrugerii sale de către cei doi regi antemenţionaţi, nici stabilirea aici a unei reşedinte imperiale, nu aveau nici o logică.
Doar dacă, ceva mult mai important s-ar fi găsit în zonă.
Dar nu numai de ruine era interesată Maria Tereza, ci şi de legendele locului.
Una din legende, care circulă şi astăzi, este despre “constructorii” cetăţii iniţiale, nu cea de la “capatul strimtorilor”cu care este confundata adesea, ci cea de pe dealul Talmaciului.
Se spune că ea, a fost construită cu mult timp în urmă, de nişte uriaşi, ca să apere drumul ce venea pe apă, de invadatori, probabil şi ei uriaşi, dacă inspirau teama constructorilor.”Drumul ce venea pe apă”este drumul vechi,cunoscut azi drept”drumul lui Traian”dar numit în continuare de localnici,”drumul uriaşilor”,drum ale cărui urme se văd, cum spuneam, înca bine conservate, de la Valea Fratelui, pâna la Boiţa.
O alta legendă, vorbeşte despre unele tuneluri, săpate de aceşti uriaşi, tuneluri ce încep undeva ,la Dunăre şi se sfârsesc, dacă se sfârsesc, în munţii Bucovinei şi care au mai multe porţi de intrare, printre care unele ar fi, la Ohaba de sub Piatră, alta la Polovragi, una într-un loc numit”Lunca Telerariului”, alta în Bucegi şi aşa mai departe.
Nu ştim cu siguranţă despre ce legendă era intresată Maria Tereza, dar a făcut, personal sau prin interpuşi, multe cercetări prin zonă, în special pe dealul numit”Găvania”,unde a şi înfiinţat o aşezare, numita Plopi, aşezare care n-a rezistat decât câteva zeci de ani, fiind părăsită de locuitori, din motive necunoscute.
Un articol scris de Gib Gabriel
V-ar putea interesa si:
În plus, ar putea să-ți placă
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
