În iunie 2025, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv și corectarea în timp util a deficitului până în 2030 este pusă în pericol.
Evaluarea a fost prezentată oficial Consiliului EcoFinpe 20 iunie 2025, când s-a decis că România trebuie să adopte măsuri concrete până la 30 iunie 2025 și să le implementeze până la 15 octombrie 2025, pentru a evita sancțiuni, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, depășind ținta de 7,9% stabilită în planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană.
Mai mult, după primele cinci luni ale anului 2025, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,39% din PIB, respectiv 64,23 miliarde lei, un nivel aproape similar cu cel din aceeași perioadă a anului trecut (3,41% din PIB).
În absența unor măsuri de reducere a decalajului dintre veniturile și cheltuielile statului, Comisia Europeană a estimat un deficit bugetar de 8,6% din PIB pentru 2025, un nivel care ar însemna o deteriorare semnificativă față de țintele inițiale.
Pachetul de măsuri fiscale prezentat la Bruxelles
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat un prim pachet de măsuri fiscale chiar înainte de reuniunea EcoFin, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă astăzi impactul acestora asupra deficitului bugetar.
Potrivit estimărilor Guvernului, măsurile pentru are Guvernul și-a asumat răspunderea ar urma să genereze venituri suplimentare de 9,5 miliarde de lei și economii de 1,2 miliarde de lei în 2025, cu un impact total de 10,75 miliarde de lei.
În 2026, măsurile ar urma să aducă venituri de 35 de miliarde de lei, iar cheltuielile ar urma să scadă cu 57 de miliarde de lei.
Măsurile prezentate de Guvern la angajarea răspunderii din Parlament
Guvernul a prezentat, luni, la angajarea răspunderii în Parlament pe proiectul de lege de reducere a deficitului bugetar, măsurile fiscale după aprobarea unor amendamente ale parlamentarilor.
Principalele măsuri din forma finală a proiectului de lege:
1. Reorganizarea TVA
Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa – temporar, cel puțin).
2. Majorări de accize
Vor crește accizele cu 10% la alcool, carburanți și tutun.
3. Impozitul pe dividende din 1 ianuarie 2026 va ajunge la 16%.
4. Oprirea unor cheltuieli bugetare
În 2026 nu vor fi majorate salariile și pensiile din sistemul public. Angajările la stat vor fi limitate, iar sporurile „nejustificate” vor fi tăiate.
Bursele de merit vor fi acordate doar minimum nota 9 și pentru maximum 15% dintr-o clasă.
5. Burse pentru mamele minore:
Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
6. Plata CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei
Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar – se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.
În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, se propune ca plata CASS prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.
7. Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.
8. Cum va fi taxată industria pariurilor
Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:
a) Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% la 30%;
b) Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
c) Crește cu 30% taxa pe aparat (se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele pentru combaterea evaziunii).
Surse: comunicat al Guvernului și discurs al premierului în Parlament
Mizele României: fondurile europene și ratingul de țară
Comisia Europeană a suspendat deja plata a 869 milioane euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 28 noiembrie 2025, din cauza neîndeplinirii unor jaloane legate de transparență, competență în numiri la companiile de stat și pensii speciale.
În cazul în care Comisia Europeană constată că România nu adoptă și nu aplică măsuri credibile de măsurile de reducere a deficitului, poate declanșa proceduri legale care pot duce la suspendarea parțială sau totală accesului la fondurile europene din PNRR și fondurile de coeziune.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiecte de 7,8 miliarde de euro din PNRR sunt sub semnul întrebării din cauza deficitului excesiv și a întârzierilor reformelor asumate în programul PNRR.
De cealaltă parte, evaluările agențiilor de rating sunt esențiale pentru capacitatea de finanțare a cheltuielilor statului. Dacă ratingul României va fi retrogradat în evaluările din august și septembrie, România riscă să ajungă în cea mai slabă categorie investițională, „junk”, și să nu se mai poată împrumuta de pe piețele de capital pentru a acoperi cheltuieli precum salariile sau pensiile.
Digi24 relatează că săptămâna viitoare, între 14-15 iulie, Céline Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene, va vizita Bucureștiul pentru a evalua stadiul reformelor și investițiilor.
Tot atunci, reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s sunt așteptați în capitală, după ce reprezentanții agenției Fitch s-au întâlnit cu premierul Bolojan la finalul lunii iunie.
Primele concluzii despre România ale agențiilor de rating sunt așteptate în august și septembrie.
La ședința din iunie, EcoFin a cerut României să genereze venituri suplimentare de peste 1,7% din PIB pe an, să eficientizeze activitatea ANAF și să țină sub control cheltuielile, inclusiv cu salariile din sectorul public. Actualul pachet fiscal prevede venituri de 1,3% din PIB în 2025 (pentru nouă luni) și 1,7% din PIB în 2026.
Pe lângă pachetul de măsuri fiscale, premierul Bolojan a promis că până la finalul lunii iulie va veni în Parlament cu un al doilea pachet de măsuri, axat pe echitate și eficiență. Unele dintre aceste măsuri sunt angajamente asumate de România prin programul PNRR:
- Reforma pensiilor speciale;
- Reorganizarea instituțiilor autofinanțate;
- Reducerea subvențiilor pentru companiile de stat;
- Reforma cheltuielilor în administrația locală;
- Reanalizarea sporurilor și actualizarea redevențelor.
De asemenea, la următoarea rectificare bugetară, vor fi reduse subvențiile pentru partidele politice. Bolojan a subliniat că, fără aceste măsuri, România riscă o criză similară celei din Grecia din 2010, cu efecte devastatoare asupra economiei și nivelului de trai.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placă
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
