Rolul Camerei Deputaților din România

Camera Deputaților este a doua adunare reprezentativă a Parlamentului României, alături de Senat, unde membrii sunt aleși prin vot universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai țării. Este condusă de un Birou Permanent, format din președinte, vicepreședinți, secretari și chetori și este organizată în conformitate cu propriul Regulament.

Structurile interne ale Camerei Deputaților sunt formate din: Biroul permanent, grupurile și comisiile parlamentare.

Cum este ales președintele Camerei Deputaților în România

După constituirea legală a Camerei Deputaților, se aleg președintele Camerei și ceilalți membri ai Biroului permanent.

Președintele Camerei Deputaților este și președintele Biroului permanent al acesteia, din care fac parte și 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.

Preşedintele Camerei este ales pe durata mandatului prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare (restul deputaților). Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot, în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor, şi prin bile, în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnăturile iniţiatorilor.

Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă, când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor.

Ce atribuții are președintele Camerei Deputaților

Printre principalele atribuții pe care trebuie să le îndeplinească președintele Camerei ales sunt:

• Convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
• Conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
• Acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
• Conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
• Sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
• Asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
• Reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
• Prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
• Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

Ce face un deputat

Potrivit articolului 71 din Constituţie, nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

Constituţia prevede, totodată, că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. (Termenul de zece zile curge de la data apariţiei cazului de incompatibilitate). Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat.

Deputaţii se bucură de imunitate şi de garantarea libertaţii de exprimare a opiniilor publice şi votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiţiei, cu încuviinţarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

Serviciile Camerei Deputaţilor desfăşoară următoarele activităţi principale:

• Asigurarea condiţiilor pentru pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor parlamentare;
• Fundamentarea necesarului de resurse financiare, materiale şi umane şi utilizarea lor, potrivit legii;
• Elaborarea propunerilor privind relaţiile cu autorităţile publice, organizaţiile interne şi internaţionale şi executarea aprobărilor, potrivit competenţelor;
• Exercitarea controlului intern;
• Administrarea bunurilor şi serviciilor auxiliare, potrivit cdep.ro.