Redeșteptarea în Lugoj: Intrarea trupelor române pe 22 iulie 1919, o zi istorică

Începând din acest an, Lugojul are două sărbători care onorează momente de răscruce din istoria sa.

După cum se știe, Ziua Orașului era sărbătorită până în prezent doar la 20 Decembrie, momentul solemn al comemorării Revoluției din 1989, când Lugojul a devenit al doilea oraș liber de comunism din România.

Începând din acest an, Ziua Municipiului Lugoj este sărbătorită oficial pe 22 iulie, în onoarea trupelor române care au intrat în orașul nostru la 22 iulie 1919.

Orașul a devenit atunci prima localitate eliberată din Banat. Evenimentul marcant s-a realizat de o unitate condusă de Ioan Jitianu, un renumit general român din Primul Război Mondial, care, din anul 1917, s-a aflat în fruntea Diviziei a II-a Oltenia.

În acest an 2026, comunitatea lugojeană păstrează vie amintirea acelei zile. Între 21 și 23 iulie, Ziua Lugojului va fi marcată prin reconstituiri istorice, teatru, muzică, recitaluri și momente artistice care aduc în prim-plan spiritul și identitatea culturală a Lugojului.

Ambianța acestui moment deosebit din istoria urbei a fost descrisă pe larg de re­gre­tatul istoric și Ce­tă­țean de Onoare al Lugojului, profesorul Dan Popescu. În preambul, eminentul dascăl amintea, într-o carte publicată în 1993 la FED Lugoj, contextul general al acelor zile.

După semnarea ar­mis­tițiului de la Compiegne, la 11 noiembrie 1918, lugojul, ca și întreg Banatul, a fost ocupat de trupe sârbești, iar apoi de unități militare franceze, sub conducerea generalului Tornadre.

Conștienți de faptul că situația Banatului era trecută pe agenda Conferinței de Pace de la Paris, la Lugoj s-a organizat o mare adunare populară pe Câmpia Libertății, unde peste 70.000 de bănățeni au cerut alipirea provinciei la Regatul României.

Rectorul Universității Sorbona, oaspete al Lugojului

În pregătirea evenimentelor din luna ilie, Franța a trimis la lugoj, capitala Comitatului Caraș-Severin între 1881-1926, un ”desant” cultural de mare calibru, în frunte cu Lucien Poincare, rectorul Uni­ver­sității Sorbona din Paris, care era și fratele lui Raymond Poincare, Președinte al Republicii Franceze între 1913–1920. Alături de el se aflau marele bizantinolog Charles Diehl, juristul R. Haynal, pro­fesorul Betthelet, chimist și profesorul Bedine, elenist, de la College de France, precum și alți oameni de cultură.

”La 2 iunie 1919, comandantul forțelor de sud ale Antantei, generalul Louis Franchet d’Espè­rey, împreună cu generalul Berthelot și alți înalți oaspeți și ofițeri francezi au poposit la Lugoj, fiind în drum spre Timișoara. Popu­lația orașului le-a făcut o primire frumoasă. A doua zi, înalții oaspeți s-au îndreptat spre Ti­mi­șoa­ra. Prefect al ju­de­țului a fost numit George Dobrin (n.r. – primul prefect român de Severin), om capabil, integru și care a știut să rezolve cu tact, energie și multă comptență, delicatele probleme ale acelor vremuri grele”, spunea profesorul emerit Dan Popescu.

El mai nota că, la 19 iulie 1919, trupele franceze, în mare majoritate trupe coloniale formate din marocani, tunisieni și senegalezi, au părăsit orașul.

Bine ați venit, glorioși ostași ai Țării Românești!

În după-amiaza de 22 iulie 1919, într-o frumoasă zi de vară, sosesc la lugoj primele unități ale Armatei Române, Divizia II Oltenia, condusă de generalul Jitianu.

”Peronul gării din Lugoj era împodobit sărbătorește cu sute de steaguri tricolore, ticsit de oameni din Lugoj și împrejurimi. Primarul orașului a oferit generalului tradiționala pâine cu sare. George Dobrin, într-o vibrantă alocu­țiune, a salutat unitățile românești, clipă pe care bănățenii au așteptat-o de secole”, arăta istoricul Dan Popescu.

Gazeta ”Banatul” a reprodus fidel cuvintele de bun venit ale noului prefect Dobrin: ”Bine ați venit! Viii și morții, cerul și pământul nostru deopotrivă vă strigă astăzi: Bine ați venit, glorioși ostași ai Țării Românești! (…) Chem glasul nevinovat al copiilor, osanale să cânte în toate colțișoarele Banatului, clopotele bisericilor să răsune în toate turlele întru lauda voastră. Piscurile munților să-și plece semețele lor vârfuri astăzi, codrii să transmită auzului vostru ciripitul păsărilor noastre, poienile – mirosul florilor, văile – șușuitul apelor noastre, iar fluturii și albinele să vă aducă toată mierea din potiurul lor și, peste toate, să suie soarele și să vă sărute cu razele sale. Bine ați venit! Și vă îm­brățișăm și vă sărutăm pe fiecare dintre voi!”

Un toast pentru Regele Ferdinand și Regina Maria

Festivități au avut loc și în piața orașului, unde episcopul unit Traian Frențiu și protopopul ortodox dr. Popovici au omagiat eroismul sol­da­ților români. Au intonat marșuri și cântece patriotice corul condus de maestrul Ion Vidu și Corul ”Lira” greco-catolic, condus de profesorul Bacău. Dpoi, întreaga asistență a participat la un Te Deum la biserica cu două turnuri ”Adormirea Maicii Domnului”.

Ziua istorică s-a încheiat cu un banchet organizat în saloanele Restaurantului Dacia la care, din partea aliaților, a participat și colonelul francez Betrix. Toți cei prezenți au toastat pentru majestățile lor, Regele Ferdinand și Regina Maria.

A doua zi, în 23 iulie 1919, la Lugoj s-a ținut o impresionantă paradă militară.

La final, trebuie să amintim că Ziua Ti­mișoarei este sărbătorită în fiecare an pe 3 august, marcând mo­­mentul istoric din 1919 când trupele române au intrat în oraș și Banatul a revenit României.