Profesorii sunt nemulțumiți că vor preda două ore în plus pe același salariu. Câteva mii de dascăli au protestat la Parlament

Profesorii care au venit la protestul din Parcul Izvor, de lângă Parlament, spun că va scădea calitatea educației oferite prin mărirea normei didactice de la 18 ore, cât e în prezent, la 20 de ore pe săptămână. Programul pentru învățători crește de la 16 la 18 ore.

Unii dintre profesori au venit de la sute de kilometri distanță pentru câteva ore de protest.

Marian Ferțadi este profesor de matematică la un liceu cu profil ucrainean din Sighetul Marmației, cu 28 de ani experiență în educație. El spune că profesorii în general muncesc mult și nu au sporuri.

„Norma didactică mărită cu două ore va duce la scăderea calității. Învățământul din România chiar nu e de joacă, pentru că muncim mai mult, n-avem timp să ne pregătim mai mult. Mă uit la Ucraina, e un stat apropiat de noi. În situație de război au umblat ei sau s-au apucat de reforme în învățământ să crească norma didactică?”, spune profesorul de matematică.

Aflat de aproape 30 de ani în educație, Marian Ferțadi spune că a fost martor la numeroasele reforme din domeniu.

„Dacă umbli un pic la un șurub, la un motor care funcționează, s-ar putea să ai neplăceri în următorii kilometri pe care îi parcurgi. Asta este situația. Au intervenit politicul, părinții, au intervenit elevii care încearcă să ne explice cum să ne facem treaba. Nu este ok”, spune profesorul de matematică.

Mihaela Ciucă are 25 de ani și de doi ani predă mamatica într-o școală din municipiul Bacău. După ea, cei care fac reforma în educație ar trebui să reducă birocrația, iar cele două ore în plus măresc de fapt birocrația.

„În principiu nu m-ar deranja lucrul ăsta, să predau două ore în plus, nu m-ar deranja să stau în școală opt ore în școală, dar mă deranjează faptul că trebuie făcute hârtii pentru lucrul ăsta, că trebuie să fiu în comisii, și în comisia de violență, trebuie să fiu și în comisia de casare, trebuie să fiu în 7.000 de comisii.”

„Vreau să mi fac treaba așa cum trebuie să stau să fac, nu să stau după hârtii”, mai spune profesoara.

Faptul că România are un procent considerabil de analfabetism funcțional, spune profesoara, se datorează mai multor factori, nu numai profesorilor.

„Noi nu ne putem face treaba fără implicarea părinților și fără implicarea elevului. Dacă elevul refuză să se implice, noi apelăm la părinți. Dacă și părinții refuză să se implice alături de noi, noi nu putem face 100% munca. Munca este împărțită. O parte o are profesorul, o parte o are părintele și o parte o are elevul. Trebuie să lucrăm împreună”, spune Mihaela Ciucă.

Profesoara Adina Bobină de la Liceul Petru Poni din București are experiență de 43 de ani în educație. În prezent e profesoară de psihologie, dar e și secretar în liceu.

„Salariul rămâne același. Doar orele se măresc, adică norma se mărește în prezent. Ceea ce înseamnă, bineînțeles stres, foarte mult stres”, spune ea.

„Având în vedere că avem copii care vin de la școlile generale cu medii foarte mici, noi suntem un liceu tehnologic, e greu să îi ridici de la o medie de 1,75, sau 4,30 să ajungă la o medie mare și să faci în 4 ani ceea ce n-au reușit alții în opt și să ia și bacalaureatul. Foarte greu”, spune profesoara.

La liceul tehnologic la care predă, mai spune profesoara, foarte mulți dintre elevi lucrează câte 4 ore pe săptămână.

„Încercăm să luăm legătura cu ei să vedem care sunt dezavantajați, adică cu situații familiale dezavantajate, dar e foarte greu pentru că deja sunt foarte mulți”, spune Adina Bobină.

O altă protestară venită la București este Antonia, învățătoare din Giurgiu, cu cinci ani experiență. Consideră că, pentru profesori, să predea două ore în plus nu ar fi mult.

„Nu știu dacă ar fi neapărat o problemă, pentru că, ceea ce fac, fac din pasiune, dar totuși nu stăm doar patru ore la școală, cum consideră toată lumea, că am rămâne doar ore la program și apoi plecăm… că ne-am pus rucsacul, geanta în spinare și am plecat. Nu este așa.”

„Avem grijă să ne pregătim pentru următoarea zi în continuare pentru copii. Consider că două ore nu ar fi mult din punctul meu de vedere, ci din punct de vedere al copiilor. Nu ar rezista foarte mult, ei, totuși sunt suprasolicitați”, spune învățătoarea.

Într-un interviu acord în urmă cu două zile la Digi24, ministrul Educației, Daniel David, a declarat că măsurile pentru reducerea deficitului includ și măsurile de eficientizare precum regândirea normelor didactice, majorarea numărului de elevi în clase sau modificarea normelor în baza cărora se stabilesc unităţile cu personalitate juridică în învăţământ.

Aceste măsuri ar duce la economii între două şi trei miliarde de lei.

„Educaţia are o contribuţie mare la deficitul pe care îl avem”, a afirmat Daniel David, sâmbătă, la Digi24.

Ultimul mare protest al profesorilor a fost în iunie 2023, când au făcut grevă generală înaintea examenelor naționale.

Abia devenit prim-ministru la acel moment, Marcel Ciolacu a acordat o creștere de 25% la salariu pentru toți angajații din educație.

Atunci, toate salariile brute au primit și 10% spor de solicitare neuropsihică și sporurile pentru diverite activități precum dirigenția.

Tot luni, alături de angajații din Educație, au protestat la Parlament și sindicaliștii din Sănătate și Administrație Publică, afiliați la Confederația Cartel Alfa, nemulțumiți și ei de măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.

„Austeritatea a început cu categoria care muncește cel mai mult, cu acest spor de 15% pentru condiții vătămătoare, și aici vorbim de asistenții maternali profesioniști, cei care îngrijesc copiii, unde statul este neputincios. La fel iau de la persoanele adulte cu dizabilități, unde sunt îngrijiți de asistenți profesioniști în familie, cu un venit de 3.000 lei maxim. Acel spor de 15% contează enorm pentru ei”, spune Alexandru Giulea, președintel SANITAS București.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.