Premierul francez Sébastien Lecornu supraviețuiește celor două moțiuni de cenzură din parlament, după concesii majore făcute socialiștilor

BY: stiridinromania.ro In Actualitate, Externe, STIRILE ZILEI

Prima moțiunea de cenzură respinsă a fost cea a partidului de extremă stângă, Franța Nesupusă (La France Insoumise). O a doua moțiune, depusă de partidul de extremă dreapta Uniunea Națională (Rassemblement National) a fost, de asemenea respinsă.

Pentru a câștiga sprijinul socialiștilor, Lecornu a propus suspendarea reformei pensiilor până după alegerile prezidențiale din 2027.

Reforma, care prevedea creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, a fost unul dintre principalele obiective ale președintelui Emanuel Macron, dar a întâmpinat o opoziție puternică, mai ales din partea partidelor de stânga.

Socialiștii, care joacă un rol esențial în parlamentul francez, au anunțat că nu vor susține moțiunile de cenzură, mulțumiți de concesia privind amânarea reformei sistemului de pensii.

Cu toate acestea, ei au venit deja cu noi cereri, inclusiv introducerea unui impozit pentru bogați în bugetul pentru 2026.

În ciuda supraviețuirii guvernului Lecornu, urmează săptămâni de negocieri grele pentru adoptarea unui buget pentru 2026.

Principala sursă a tensiunilor, și anume nevoia de reducere a cheltuielilor bugetare, rămâne.

Guvernul intenționează să facă economii substanțiale în 2026, cu un obiectiv de reducere a deficitului bugetar de la 5,4% în 2025 la 4,6% în 2026 și 2,8% până în 2029.

Totuși, partidele de opoziție refuză să susțină măsuri stricte, ceea ce a dus, de altfel, la demisia a trei prim-miniștri francezi în ultimul an.

De asemenea, Franța se confruntă cu o datorie publică ridicată, de 114% din PIB, aproape dublu față de limita solicitată țărilor din UE.

Franța, a doua cea mai mare economie a zonei euro, se află într-o criză politică prelungită de la momentul în care președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate anul trecut cu scopul de a-și consolida puterea.

În schimb, votul a dus la un parlament și mai divizat și la câștiguri suplimentare pentru extrema dreaptă.

Lecornu este al șaptelea premier al Franței din 2017 și a preluat conducerea cabinetului pentru prima dată luna trecută. Ulterior, el a demisionat după ce nu a reușit să obțină sprijin pentru echipa sa de miniștri.

După câteva zile, președintele Emanuel Macron l-a mai desemnat o dată să formeze guvernul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Prima moțiunea de cenzură respinsă a fost cea a partidului de extremă stângă, Franța Nesupusă (La France Insoumise). O a doua moțiune, depusă de partidul de extremă dreapta Uniunea Națională (Rassemblement National) a fost, de asemenea respinsă.

Pentru a câștiga sprijinul socialiștilor, Lecornu a propus suspendarea reformei pensiilor până după alegerile prezidențiale din 2027.

Reforma, care prevedea creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, a fost unul dintre principalele obiective ale președintelui Emanuel Macron, dar a întâmpinat o opoziție puternică, mai ales din partea partidelor de stânga.

Socialiștii, care joacă un rol esențial în parlamentul francez, au anunțat că nu vor susține moțiunile de cenzură, mulțumiți de concesia privind amânarea reformei sistemului de pensii.

Cu toate acestea, ei au venit deja cu noi cereri, inclusiv introducerea unui impozit pentru bogați în bugetul pentru 2026.

În ciuda supraviețuirii guvernului Lecornu, urmează săptămâni de negocieri grele pentru adoptarea unui buget pentru 2026.

Principala sursă a tensiunilor, și anume nevoia de reducere a cheltuielilor bugetare, rămâne.

Guvernul intenționează să facă economii substanțiale în 2026, cu un obiectiv de reducere a deficitului bugetar de la 5,4% în 2025 la 4,6% în 2026 și 2,8% până în 2029.

Totuși, partidele de opoziție refuză să susțină măsuri stricte, ceea ce a dus, de altfel, la demisia a trei prim-miniștri francezi în ultimul an.

De asemenea, Franța se confruntă cu o datorie publică ridicată, de 114% din PIB, aproape dublu față de limita solicitată țărilor din UE.

Franța, a doua cea mai mare economie a zonei euro, se află într-o criză politică prelungită de la momentul în care președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate anul trecut cu scopul de a-și consolida puterea.

În schimb, votul a dus la un parlament și mai divizat și la câștiguri suplimentare pentru extrema dreaptă.

Lecornu este al șaptelea premier al Franței din 2017 și a preluat conducerea cabinetului pentru prima dată luna trecută. Ulterior, el a demisionat după ce nu a reușit să obțină sprijin pentru echipa sa de miniștri.

După câteva zile, președintele Emanuel Macron l-a mai desemnat o dată să formeze guvernul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

 În plus, ar putea să-ți placă
Loading RSS Feed

Donează Știri din RO

Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

Raport devastator al Corpului de Control al Ministerului Mediului la ARBDD. Concluzii cu iz penal pentru fostul Guvernator Bulete!

Raport devastator al Corpului de Control al Ministerului Mediului la ARBDD: Concluzii cu iz penal pentru fostul Guvernator Bulete

Concluziile Raportului extrem de dur al Corpului de Control prezentat de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, arată disfuncționalități grave...

Read More...

PSD consultă liderii locali pentru direcția viitoare

PSD a încheiat astăzi, seria întâlnirilor regionale pe tema direcției în care va merge partidul în continuare. Practic...

Read More...

Salonul Industriei Usoare revine în atenția publicului din Timiș

În perioada 22 – 26 aprilie 2026, SALONUL INDUSTRIEI USOARE revine în atenția publicului timișean cu cea de-a treia...

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online