Paradă militară la Beijing: Xi Jinping, însoțit de Vladimir Putin și Kim Jong Un, transmite un mesaj de unitate împotriva Occidentului

La parada din Piața Tiananmen au participat cel puțin 20 de lideri străini, în special din Asia, Africa și state prietene Chinei.

Printre invitați s-au aflat președintele Iranului, Masoud Pezeșkian, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, lideri din Asia de Sud-Est precum regele Cambodgiei Norodom Sihamoni, președintele Vietnamului Luong Cuong, premierul Malaeziei Anwar Ibrahim, dar și liderul militar din Myanmar, Min Aung Hlaing.

Din România nu au participat actuali oficiali în funcție. În schimb, au fost prezenți la eveniment foștii premieri Adrian Năstase, împreună cu soția Dana, și Viorica Dăncilă.

Europa a fost prezentă doar prin președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Slovaciei, Robert Fico.

Din Asia Centrală și de Sud au venit premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și președintele Kazahstanului, Kassim-Jomart Tokaiev.

Zimbabwe a fost reprezentată de președintele Emmerson Mnangagwa.

Liderii SUA, Japoniei, Coreei de Sud, Indiei și Europei Occidentale au lipsit, marcând o distanțare față de Beijing.

Pompă, spectacol și armament de ultimă generație

De la primele ore ale dimineții, Piața Tiananmen a fost decorată cu mii de steaguri și scaune roșii și verzi, iar cifrele „1945” și „2025” aminteau trecerea a opt decenii de la sfârșitul războiului.

Oamenii au fluturat steaguri chineze și a cântat imnuri patriotice anti-japoneze din Al Doilea Război Mondial.

Președintele Chinei, Xi Jinping, îmbrăcat într-un costum tradițional chinezesc gri-închis, a salutat trupele dintr-o limuzină decapotabilă.

Defilarea a inclus rachete balistice intercontinentale, lansatoare de rachete, tancuri și drone, multe prezentate pentru prima dată publicului.

Momentul de vârf a fost apariția uriașei rachete DF-5C, urmată de eliberarea a zeci de mii de porumbei „ai păcii” și de o formație aeriană de elicoptere care a desenat cifra „80” pe cer.

Armata Populară de Eliberare (PLA) a trecut printr-o modernizare și extindere de amploare sub conducerea lui Xi Jinping, dar a fost și afectată de probleme de corupție.

De asemenea, în ultimii ani au existat epurări ale oficialilor și personalului militar la niveluri asemănătoare cu cele din epoca președintelui Mao Zedong.

Xi Jinping: „Omenirea se confruntă cu alegerea între pace și război”

În discursul său, liderul chinez Xi Jinping a declarat că „astăzi, omenirea se confruntă cu alegerea între pace sau război, dialog sau confruntare, câștig reciproc sau joc cu sumă zero” și a adăugat că poporul chinez „stă ferm de partea corectă a istoriei”.

El a descris renașterea națiunii drept „de neoprit” și a folosit ocazia pentru a reafirma rolul Chinei în remodelarea ordinii globale.

Reacțiile Taiwanului și Occidentului

Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat indirect parada, denunțând „cultul personalității ale liderilor autoritari și rețelele poliției secrete”.

El a spus că „definiția fascismului este largă. Ea include naționalismul extrem, urmărirea iluzoriei renașteri a unei mari națiuni, control intens al discursului intern, suprimarea diversității sociale, instaurarea rețelelor de poliție secretă și cultul personalității în jurul liderilor puternici”.

Xi și Partidul Comunist Chinez susțin că Taiwanul este o provincie chineză, condusă în prezent de separatiști ilegali. Guvernul și poporul taiwanez își declară independența.

Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat ironic pe platforma Truth Social: „Transmiteți salutările mele cele mai călduroase lui Vladimir Putin și Kim Jong Un, în timp ce complotați împotriva Statelor Unite ale Americii”.

Analiștii spun că parada grandioasă de la Beijing arată că președintele Xi Jinping se simte în control, iar apropierea dintre Beijing, Moscova și Phenian ar putea duce la consolidarea unor alianțe militare cu impact major în Asia-Pacific.

Analiștii urmăresc dacă în ziua paradei militare va avea loc vreo întâlnire oficială între Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong Un.

„Dacă toate trei s-ar întâlni, ar fi foarte izbitor pentru Statele Unite, evidențiind o potențială nouă dinamică a războiului rece”, a declarat Lim Chuan-Tiong, cercetător la Institutul de Studii Avansate pentru Asia de la Universitatea din Tokyo, potrivit The Guardian.

„Dacă o astfel de întâlnire nu are loc, este probabil pentru că China nu dorește să provoace excesiv SUA, menținând în același timp un anumit grad de ambiguitate triunghiulară”, a mai spus analistul politic.

Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AFP, BBC, The Guardian.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.