Tabăra de vară de la Bálványos este pitită între piscurile Carpaților Orientali, aproape de Lacul Sfânta Ana și masivul Piatra Șoimilor, pe un fundal verde, la margina comunității din Băilor Tușnad. De aici a vorbit, sâmbătă, 24 iulie, premierul Ungariei, Viktor Orban.
S-a aflat aici când de la prima ediție, cea din iulie 1990, în calitate de lider al cererilor maghiare de retragere a trupelor sovietice din Ungaria, cele rămase acolo succesiv încă de la înfrângere Revoluției Maghiare din 1956.
Dar din 1990 și politicianul Viktor Orban, și vremurile s-au schimbat.
Dimineața, înainte de sosirea personajului principal ( care a fost ieri la București ca să se facă cu premierul român, Marcel Ciolacu), atmosfera e pătrunsă de o anumită lentoare.
Îți mai recomandăm
Tabăra are aproximativ 13 mii de vizitatori sâmbătă, iar așteptarea discursului premierului ungar Viktor Orbán, programată la 11.00, se aude, în fundal, muzică de jazz.
Însă mulțimea freamătă, sub pălăriile asortate primite gratis de la organizatori.
Puțini ies din acest tipar, precum un tânăr cu o șapcă roșie MAGA – Make America Great Again – sloganul dominant al campaniei republicane pentru Donald Trump.
Participanții se uită din ce în ce mai des spre scenă doar, doar o apărea premierul maghiar. Dar deși așteptarea se prelungește nimeni nu vrea să vorbească cu reporterul Europa Liberă România, nici măcar tinerii vorbitori de engleză. Camerele televiziunilor maghiare au mai mult succes cu publicul.
În deschiderea evenimentului principal, pastorul László Tőkés, președintele de onoare a UDMR, a vorbit despre „viitorul ținut secuiesc autonom”, criticând România pentru ceea ce descrie a fi un proces eșuat de dezvoltare după Revoluția din 1989, lucru cu care cel puțin o parte dintre români ar putea fi probabil de acord.
Patru milioane de români și-au părăsit țara în ultimele decenii mutându-se în tări mai dezvoltate din Occident.
Comunitatea maghiară nu face excepție; scorul electoral al UDMR era constant de 7% în primele decenii după 1989, dar la ultimele două legislaturi s-a apropiat îngrijorător de pragul electoral de 5%. Coborârea sub acest prag ar însemna reprezentarea doar în Camera Deputaților, de un singur parlamentar.
Acesta este contextul în care dl. Tőkés a propus referendum printre maghiarii din Ardeal, în care să decidă în masă dacă să rămână în Transilvania sau să plece.
„Nu trebuie să cedăm în fața răului. Fără război, fără abordări de gen care distorsionează rasa umană”, își argumentează Tokes necesitatea referendumului.
El avertizează, așa cum a făcut-o și Viktor Orban în trecut, că promotorii religiei islamice urmăresc să cucerească la propriu Europa de Vest.
Atac împotriva Aliaților. Uniunea Europeană trebuie să renunțe la misiunea economică și să devină un proiect de apărare
„Nu s-a făcut așa mare tam-tam ca anul trecut, n-am mai primit instrucțiuni de la București”, spune în sfârșit în deschiderea mesajului său mult-așteptat, premierul maghiar Viktor Orbán. A urcat pe scenă în aplauzele tuturor pe scenă și a făcut această primă referire la criticile care au precedat discursul său din 2022 și 2023, acuzate de rasim, respectiv revizionism de mulți lideri și experți în științe politice europeni.
În schimb, continuă el, liderii români participă acum la un dialog care, dacă va avea succes, va promova aderarea României la Schengen și va duce la introducerea unui tren de viteză între cele două țări, sugerează Viktor Orbán.
Bucureștiul pare în acest moment mai prietenos decât capitala Uniunii Europene.
„Am primit critici de la Bruxelles! Mi-au condamnat misiunile de pace, am încercat să explic că e o datorie creștină (întâlnirea cu Vladimir Putin la Moscova n.r.), nu m-am făcut înțeles”, afirmă liderul de la Budapesta. În ultimele săptămâni, el i-a vizitat pe republicanul Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și liderul comunist chinez Xi Jinping, toate categoric condamnate de oficialii europeni de vreme ce Viktor Orban, președinte al UE, nu a primit mandat politic și diplomatic pentru astfel de discuții, ceea ce el numește „misiune de pace”.
Orban spune că strategia Europei de a susține Ucraina va fi un eșec și că, „Trump ante portas” („Trump [se află la] porți”, referire la o expresie latină atribuită lui Cicero. Hannibal a fost un strateg al lumii antice care a câștigat mai multe războaie împotriva romanilor).
UE nu va avea de ales decât să-și recunoască înfrângerea. Pe viitor, Ucraina nu va intra nici în NATO și nici în UE, amenință liderul de la Budapesta.
Orban a adoptat o metaforă a sferei pentru „drepturile bărbaților” și de extremă dreapta, renumita red pill din filmul Matrix.
Personajului îi sunt prezentate două pastile, cea albastră care-i permite să trăiască în ignoranță și cea roșie care-i dezvăluie adevăruri dureroase – iar liderul maghiar spune că „războiul este pastila noastră roșie, care ne pune în altă poziție de observare, de unde putem vedea o altă perspectivă: ideologiile își pierd puterea. Datele statistice își pierd puterea. media își pierde puterea. Doar adevărul va rămâne în fața noastră”, spune Viktor Orbán.
El susține că atât Ucraina cât și Rusia au motivele lor îndreptățite de a purta acest război, care ucrainenilor le-a acordat un nou raison d’etre (motiv de a exista) dar în numele căruia își exprimă cerințele „prea agresiv”.
În același timp, spune liderul apropiat de Putin, Rusia nu ar fi fost îngenuncheată cum a intenționat Occidentul prin sancțiuni, ci s-a adaptat.
„Rusia nu e o autocrație, din punct de vedere tehnic, economic sau sociologic. E o țară foarte flexibilă”, afirmă Viktor Orbán.
În schimb, Occidentul ar fi cel care a eșuat – o temă pe care Viktor Orbán o susține de aproape 20 de ani în discursul său marcant de la Tușnad, și pe care a accentuat-o în 2022 până la punctul în care replicile sale și-au atras condamnarea internațională.
Acest lucru se întâmplă nu doar din cauza migrației (subiect aprofundat ulterior), ci și pentru că axa de putere franco-germană s-a slăbit într-atât încât a fost înlocuită de o nouă axă Londra-Varșovia-Kiev-Țările Baltice-Scandinavia, spune liderul maghiar.
El a criticat Varșovia. „Am primit multe șuturi în fund, să fim cinstiți. Polonezii duc o politică ipocrită. Ne critică pentru relația cu Rusia și ei fac afaceri cu Rusia prin intermediari. Eu n-am mai văzut așa ipocrizie, fățărnicie din partea unui stat”, acuză Orban.
Înapoi la declinul Occidentului, liderul de la Budapesta conturează o imagine tristă, cu o Europă izolată pentru că apar peste tot în lume alți poli de putere, mai bogați și cu mai mult potențial de dezvoltare, care chiar susțin Rusia.
El spune că Occidentul nu se comportă rațional și de aceea maghiarii – sau central europenii în general – nu le pot înțelege acțiunile.
În schimb, el spune că Occidentul și-a pierdut sufletul din cauza individualismului și că a ajuns un „pitic agresiv” ale cărui valori întorc oamenii împotriva sa printr-un „bumerang soft power”.
Pe viitor, spune el, UE va trebui să renunțe la misiunea de proiect economic și să devină un proiect de apărare care va fi nevoit să accepte ca țările central-europene să-și ducă propria politică.
„Europa poate alege două căi: prima este muzeul în aer liber – un continent de care lumea se minunează, dar nu mai există viață în el. Celălalt este planul lui Macron de autonomie strategică: de a aduce capital înapoi din America, de a implementa dezvoltări majore, cu o alianță militară europeană și de autosuficiență energetică. Și să se împace cu Rusia după război. UE trebuie să-și abandoneze proiectul politic și să-și consolideze economia. Cealaltă consecință este că Ucraina nu va deveni membră NATO sau UE, pentru că nu există bani pentru asta.”
„Noi credem că lumea e compusă din state naționale suverane”, spune premierul ungar.
El crede că Occidentul, nu înțelege că „statele naționale nu mai există, dar ele nu sunt o abstracție juridică. Statele naționale au baza în Biblie”.
Tot de aceea, spune el, îl susține pe Trump, pentru că Trump ar dori să readucă SUA la statutul de stat național „și de aceea democrații vor să-l omoare”.
Declinul demografic este un alt subiect abordat de liderul de la Budapesta.
Pe de o parte, Viktor Orbán dă vina pe pierderile umane din cele două Războaie Mondiale. Pe de alta, pe emigrația forțată a celor din Europa Centrală și de Est. Soluția sa este promovarea natalității și ocuparea forței de muncă.
Despre „misiunea de pace” a Ungariei
Viktor Orbán a vorbit de la Băile Tușnad și despre „eforturile misiunii de pace a Ungariei”, referindu-se la vizitele recente pe care le-a făcut în Rusia și Ucraina.
Liderul maghiar a spus că este datoria lui creștină să continue această misiune de pace. Orban a afirmat că acest principiu este inclus și în tratatul de bază al Uniunii Europene, însă Bruxelles-ul vrea să creeze pacea purtând un război constant.
În opinia lui Orban, acest lucru se schimbă. El a argumentat acest fapt prin discuții pe care ministrii americani și ruși le-ar avea pe tema păcii din Ucraina, prin faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a sunat pe candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, dar și prin faptul că ministrul de externe ucrainean a mers la Beijing pentru a negocia.
„Efectul secundar neintenționat” al războiului este că dezvăluie realitatea în care trăim, a mai spus Orban în discursul său de sâmbătă, din Ținutul Secuiesc.
„O mare întrebare este ce se va întâmpla după război, va veni o lume nouă sau va continua cea veche? Și dacă va veni o lume nouă, întrebarea este cum va fi pentru Ungaria. Războiul oferă o nouă perspectivă, în care ideologiile, iluziile, chiar și teoriile conspirației își pierd puterea, realitatea brută rămâne”, a spus el.
Viktor Orban crede că nici ucrainenii, nici rușii, nu cred, momentan, în pace. Din acest motiv, dacă depinde doar de cele două părți, nu va fi pace; aceasta se poate realiza doar din exterior.
Premierul ungar a vorbit și despre efectele sancțiunilor internaționale asupra Rusiei, ca urmare a invaziei Ucrainei, spunând că „supraviețuirea ei economică este remarcabilă.”
Planul lui Orban pentru Ungaria. Oferta Chinei și centrul care se mută în Asia
Un subiect neașteptat a fost politica națională, pe care Viktor Orbán preferă să nu-l aprofundeze în discursurile de la Tușnad.
El descrie Ungaria ca victimă a istoriei, care acum 500 de ani a fost dată la o parte din eforturile coloniale, care a trebuit să se agațe de Habsburgi ca să reziste cuceririlor islamice și care acum este cu ochii spre Asia, care redefinește centrul lumii.
El spune că „Occidentul nu este condus, comportamentul său nu este rațional, nu poate face față ascensiunii Asiei”.
„A început o schimbare de sistem mondial, și anume din Asia. În perioada următoare, Asia va fi puterea dominantă a lumii. Asia are avantajul demografic, capital și tehnologic”, iar fostul președinte american Donald Trump lucrează pentru a găsi răspunsul american la această situație”.
El a spus că a primit deja „cea mai bună ofertă posibilă din China: apartenența maghiară la UE este valoroasă pentru China, așa că ne-a oferit să participăm reciproc la modernizarea celuilalt. Sunt dispuși [China] să investească într-o proporție mare și să ofere resurse de dezvoltare, precum și să [ne] ofere o piață în China. În relațiile dintre Ungaria și UE, ne putem proteja forma de stat național”.
Într-un efort populist explicit adresat celor fără studii superioare, după ce a acuzat elitele că-i deservesc doar pe cei cu studii superioare, Orbán și-a explicat Marea Strategie pentru Ungaria, despre care spune că încă este în dezvoltare încă din 2022 și că va fi gata în șase luni.
El spune că această strategie este bazată pe „trăsăturile esențiale ale maghiarilor, pe antropologie”.
În primul rând, va promova conectivitatea maghiarilor. „Nu ne permitem să fim închiși în nicio parte a economiei mondiale. Nu intrăm în război împotriva Orientului, adunăm parteneri ci nu dușmani ideologici. Mergem pe drumul nostru”.
Apoi, pentru fundamentele spirituale, vorbește despre „apărarea suveranității prin independența economică”. Ocuparea completă a forței de muncă va preveni emigrația și imigrația, funcționând ca liant care să țină laolaltă societatea.
Nu în ultimul rând, Viktor Orbán vrea să reconstruiască chiar societatea maghiară.
El vrea să ofere mai multe reduceri de impozite pentru cuplurile care fac copii, pentru ca „până în 2035 Ungaria să se autosusțină” și chiar să aducă din Vest oameni care vor să trăiască într-un stat creștin”.
„Nu ne asimilăm, nu ne mulăm în peisaj, evităm starea religioasă zero”, spune el, cu referire la ateism.
„Această strategie nu poate porni din Ungaria mică, trebuie să inclusă orice maghiar din această lume. Doar Ungaria mică nu e suficientă. Nu dau cifre și nu spun când, dar curând tot sprijinul care servește stabilitatea maghiarilor trebuie extins pe toate teritoriile unde traiesc magiari, chiar în afara granișelor”, a declarat Viktor Orbán, urmat de aplauze răsunătoare.
Pentru a-și îndeplini această misiune, el vrea să demareze recrutarea în rândul „tinerilor combatanți care să aibă încredere în valorile naționale”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Tabăra de vară de la Bálványos este pitită între piscurile Carpaților Orientali, aproape de Lacul Sfânta Ana și masivul Piatra Șoimilor, pe un fundal verde, la margina comunității din Băilor Tușnad. De aici a vorbit, sâmbătă, 24 iulie, premierul Ungariei, Viktor Orban.
S-a aflat aici când de la prima ediție, cea din iulie 1990, în calitate de lider al cererilor maghiare de retragere a trupelor sovietice din Ungaria, cele rămase acolo succesiv încă de la înfrângere Revoluției Maghiare din 1956.
Dar din 1990 și politicianul Viktor Orban, și vremurile s-au schimbat.
Dimineața, înainte de sosirea personajului principal ( care a fost ieri la București ca să se facă cu premierul român, Marcel Ciolacu), atmosfera e pătrunsă de o anumită lentoare.
Tabăra are aproximativ 13 mii de vizitatori sâmbătă, iar așteptarea discursului premierului ungar Viktor Orbán, programată la 11.00, se aude, în fundal, muzică de jazz.
Însă mulțimea freamătă, sub pălăriile asortate primite gratis de la organizatori.
Puțini ies din acest tipar, precum un tânăr cu o șapcă roșie MAGA – Make America Great Again – sloganul dominant al campaniei republicane pentru Donald Trump.
Participanții se uită din ce în ce mai des spre scenă doar, doar o apărea premierul maghiar. Dar deși așteptarea se prelungește nimeni nu vrea să vorbească cu reporterul Europa Liberă România, nici măcar tinerii vorbitori de engleză. Camerele televiziunilor maghiare au mai mult succes cu publicul.
În deschiderea evenimentului principal, pastorul László Tőkés, președintele de onoare a UDMR, a vorbit despre „viitorul ținut secuiesc autonom”, criticând România pentru ceea ce descrie a fi un proces eșuat de dezvoltare după Revoluția din 1989, lucru cu care cel puțin o parte dintre români ar putea fi probabil de acord.
Patru milioane de români și-au părăsit țara în ultimele decenii mutându-se în tări mai dezvoltate din Occident.
Comunitatea maghiară nu face excepție; scorul electoral al UDMR era constant de 7% în primele decenii după 1989, dar la ultimele două legislaturi s-a apropiat îngrijorător de pragul electoral de 5%. Coborârea sub acest prag ar însemna reprezentarea doar în Camera Deputaților, de un singur parlamentar.
Acesta este contextul în care dl. Tőkés a propus referendum printre maghiarii din Ardeal, în care să decidă în masă dacă să rămână în Transilvania sau să plece.
„Nu trebuie să cedăm în fața răului. Fără război, fără abordări de gen care distorsionează rasa umană”, își argumentează Tokes necesitatea referendumului.
El avertizează, așa cum a făcut-o și Viktor Orban în trecut, că promotorii religiei islamice urmăresc să cucerească la propriu Europa de Vest.
Atac împotriva Aliaților. Uniunea Europeană trebuie să renunțe la misiunea economică și să devină un proiect de apărare
„Nu s-a făcut așa mare tam-tam ca anul trecut, n-am mai primit instrucțiuni de la București”, spune în sfârșit în deschiderea mesajului său mult-așteptat, premierul maghiar Viktor Orbán. A urcat pe scenă în aplauzele tuturor pe scenă și a făcut această primă referire la criticile care au precedat discursul său din 2022 și 2023, acuzate de rasim, respectiv revizionism de mulți lideri și experți în științe politice europeni.
În schimb, continuă el, liderii români participă acum la un dialog care, dacă va avea succes, va promova aderarea României la Schengen și va duce la introducerea unui tren de viteză între cele două țări, sugerează Viktor Orbán.
Bucureștiul pare în acest moment mai prietenos decât capitala Uniunii Europene.
„Am primit critici de la Bruxelles! Mi-au condamnat misiunile de pace, am încercat să explic că e o datorie creștină (întâlnirea cu Vladimir Putin la Moscova n.r.), nu m-am făcut înțeles”, afirmă liderul de la Budapesta. În ultimele săptămâni, el i-a vizitat pe republicanul Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și liderul comunist chinez Xi Jinping, toate categoric condamnate de oficialii europeni de vreme ce Viktor Orban, președinte al UE, nu a primit mandat politic și diplomatic pentru astfel de discuții, ceea ce el numește „misiune de pace”.
Orban spune că strategia Europei de a susține Ucraina va fi un eșec și că, „Trump ante portas” („Trump [se află la] porți”, referire la o expresie latină atribuită lui Cicero. Hannibal a fost un strateg al lumii antice care a câștigat mai multe războaie împotriva romanilor).
UE nu va avea de ales decât să-și recunoască înfrângerea. Pe viitor, Ucraina nu va intra nici în NATO și nici în UE, amenință liderul de la Budapesta.
Orban a adoptat o metaforă a sferei pentru „drepturile bărbaților” și de extremă dreapta, renumita red pill din filmul Matrix.
Personajului îi sunt prezentate două pastile, cea albastră care-i permite să trăiască în ignoranță și cea roșie care-i dezvăluie adevăruri dureroase – iar liderul maghiar spune că „războiul este pastila noastră roșie, care ne pune în altă poziție de observare, de unde putem vedea o altă perspectivă: ideologiile își pierd puterea. Datele statistice își pierd puterea. media își pierde puterea. Doar adevărul va rămâne în fața noastră”, spune Viktor Orbán.
El susține că atât Ucraina cât și Rusia au motivele lor îndreptățite de a purta acest război, care ucrainenilor le-a acordat un nou raison d’etre (motiv de a exista) dar în numele căruia își exprimă cerințele „prea agresiv”.
În același timp, spune liderul apropiat de Putin, Rusia nu ar fi fost îngenuncheată cum a intenționat Occidentul prin sancțiuni, ci s-a adaptat.
„Rusia nu e o autocrație, din punct de vedere tehnic, economic sau sociologic. E o țară foarte flexibilă”, afirmă Viktor Orbán.
În schimb, Occidentul ar fi cel care a eșuat – o temă pe care Viktor Orbán o susține de aproape 20 de ani în discursul său marcant de la Tușnad, și pe care a accentuat-o în 2022 până la punctul în care replicile sale și-au atras condamnarea internațională.
Acest lucru se întâmplă nu doar din cauza migrației (subiect aprofundat ulterior), ci și pentru că axa de putere franco-germană s-a slăbit într-atât încât a fost înlocuită de o nouă axă Londra-Varșovia-Kiev-Țările Baltice-Scandinavia, spune liderul maghiar.
El a criticat Varșovia. „Am primit multe șuturi în fund, să fim cinstiți. Polonezii duc o politică ipocrită. Ne critică pentru relația cu Rusia și ei fac afaceri cu Rusia prin intermediari. Eu n-am mai văzut așa ipocrizie, fățărnicie din partea unui stat”, acuză Orban.
Înapoi la declinul Occidentului, liderul de la Budapesta conturează o imagine tristă, cu o Europă izolată pentru că apar peste tot în lume alți poli de putere, mai bogați și cu mai mult potențial de dezvoltare, care chiar susțin Rusia.
El spune că Occidentul nu se comportă rațional și de aceea maghiarii – sau central europenii în general – nu le pot înțelege acțiunile.
În schimb, el spune că Occidentul și-a pierdut sufletul din cauza individualismului și că a ajuns un „pitic agresiv” ale cărui valori întorc oamenii împotriva sa printr-un „bumerang soft power”.
Pe viitor, spune el, UE va trebui să renunțe la misiunea de proiect economic și să devină un proiect de apărare care va fi nevoit să accepte ca țările central-europene să-și ducă propria politică.
„Europa poate alege două căi: prima este muzeul în aer liber – un continent de care lumea se minunează, dar nu mai există viață în el. Celălalt este planul lui Macron de autonomie strategică: de a aduce capital înapoi din America, de a implementa dezvoltări majore, cu o alianță militară europeană și de autosuficiență energetică. Și să se împace cu Rusia după război. UE trebuie să-și abandoneze proiectul politic și să-și consolideze economia. Cealaltă consecință este că Ucraina nu va deveni membră NATO sau UE, pentru că nu există bani pentru asta.”
„Noi credem că lumea e compusă din state naționale suverane”, spune premierul ungar.
El crede că Occidentul, nu înțelege că „statele naționale nu mai există, dar ele nu sunt o abstracție juridică. Statele naționale au baza în Biblie”.
Tot de aceea, spune el, îl susține pe Trump, pentru că Trump ar dori să readucă SUA la statutul de stat național „și de aceea democrații vor să-l omoare”.
Declinul demografic este un alt subiect abordat de liderul de la Budapesta.
Pe de o parte, Viktor Orbán dă vina pe pierderile umane din cele două Războaie Mondiale. Pe de alta, pe emigrația forțată a celor din Europa Centrală și de Est. Soluția sa este promovarea natalității și ocuparea forței de muncă.
Despre „misiunea de pace” a Ungariei
Viktor Orbán a vorbit de la Băile Tușnad și despre „eforturile misiunii de pace a Ungariei”, referindu-se la vizitele recente pe care le-a făcut în Rusia și Ucraina.
Liderul maghiar a spus că este datoria lui creștină să continue această misiune de pace. Orban a afirmat că acest principiu este inclus și în tratatul de bază al Uniunii Europene, însă Bruxelles-ul vrea să creeze pacea purtând un război constant.
În opinia lui Orban, acest lucru se schimbă. El a argumentat acest fapt prin discuții pe care ministrii americani și ruși le-ar avea pe tema păcii din Ucraina, prin faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a sunat pe candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, dar și prin faptul că ministrul de externe ucrainean a mers la Beijing pentru a negocia.
„Efectul secundar neintenționat” al războiului este că dezvăluie realitatea în care trăim, a mai spus Orban în discursul său de sâmbătă, din Ținutul Secuiesc.
„O mare întrebare este ce se va întâmpla după război, va veni o lume nouă sau va continua cea veche? Și dacă va veni o lume nouă, întrebarea este cum va fi pentru Ungaria. Războiul oferă o nouă perspectivă, în care ideologiile, iluziile, chiar și teoriile conspirației își pierd puterea, realitatea brută rămâne”, a spus el.
Viktor Orban crede că nici ucrainenii, nici rușii, nu cred, momentan, în pace. Din acest motiv, dacă depinde doar de cele două părți, nu va fi pace; aceasta se poate realiza doar din exterior.
Premierul ungar a vorbit și despre efectele sancțiunilor internaționale asupra Rusiei, ca urmare a invaziei Ucrainei, spunând că „supraviețuirea ei economică este remarcabilă.”
Planul lui Orban pentru Ungaria. Oferta Chinei și centrul care se mută în Asia
Un subiect neașteptat a fost politica națională, pe care Viktor Orbán preferă să nu-l aprofundeze în discursurile de la Tușnad.
El descrie Ungaria ca victimă a istoriei, care acum 500 de ani a fost dată la o parte din eforturile coloniale, care a trebuit să se agațe de Habsburgi ca să reziste cuceririlor islamice și care acum este cu ochii spre Asia, care redefinește centrul lumii.
El spune că „Occidentul nu este condus, comportamentul său nu este rațional, nu poate face față ascensiunii Asiei”.
„A început o schimbare de sistem mondial, și anume din Asia. În perioada următoare, Asia va fi puterea dominantă a lumii. Asia are avantajul demografic, capital și tehnologic”, iar fostul președinte american Donald Trump lucrează pentru a găsi răspunsul american la această situație”.
El a spus că a primit deja „cea mai bună ofertă posibilă din China: apartenența maghiară la UE este valoroasă pentru China, așa că ne-a oferit să participăm reciproc la modernizarea celuilalt. Sunt dispuși [China] să investească într-o proporție mare și să ofere resurse de dezvoltare, precum și să [ne] ofere o piață în China. În relațiile dintre Ungaria și UE, ne putem proteja forma de stat național”.
Într-un efort populist explicit adresat celor fără studii superioare, după ce a acuzat elitele că-i deservesc doar pe cei cu studii superioare, Orbán și-a explicat Marea Strategie pentru Ungaria, despre care spune că încă este în dezvoltare încă din 2022 și că va fi gata în șase luni.
El spune că această strategie este bazată pe „trăsăturile esențiale ale maghiarilor, pe antropologie”.
În primul rând, va promova conectivitatea maghiarilor. „Nu ne permitem să fim închiși în nicio parte a economiei mondiale. Nu intrăm în război împotriva Orientului, adunăm parteneri ci nu dușmani ideologici. Mergem pe drumul nostru”.
Apoi, pentru fundamentele spirituale, vorbește despre „apărarea suveranității prin independența economică”. Ocuparea completă a forței de muncă va preveni emigrația și imigrația, funcționând ca liant care să țină laolaltă societatea.
Nu în ultimul rând, Viktor Orbán vrea să reconstruiască chiar societatea maghiară.
El vrea să ofere mai multe reduceri de impozite pentru cuplurile care fac copii, pentru ca „până în 2035 Ungaria să se autosusțină” și chiar să aducă din Vest oameni care vor să trăiască într-un stat creștin”.
„Nu ne asimilăm, nu ne mulăm în peisaj, evităm starea religioasă zero”, spune el, cu referire la ateism.
„Această strategie nu poate porni din Ungaria mică, trebuie să inclusă orice maghiar din această lume. Doar Ungaria mică nu e suficientă. Nu dau cifre și nu spun când, dar curând tot sprijinul care servește stabilitatea maghiarilor trebuie extins pe toate teritoriile unde traiesc magiari, chiar în afara granișelor”, a declarat Viktor Orbán, urmat de aplauze răsunătoare.
Pentru a-și îndeplini această misiune, el vrea să demareze recrutarea în rândul „tinerilor combatanți care să aibă încredere în valorile naționale”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlățean, și președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări,...
Curiozitatea Navigation Curiozitatea Acasă Misiunea generală Unde este Curiozitatea? Actualizări ale misiunii Prezentare generală a științei Instrumente Repere Scopuri...
NASA își îndeamnă acum publicul să vizualizeze viitorul explorării spațiale! Această provocare artistică caută imagini creative, artistice, pentru a...
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru a crea profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.