O anchetă prin care Institutul Național de Statistică (INS) a vrut să afle cum percep antreprenorii români tendințele economice scoate la iveală că oamenii de afaceri din România se așteaptă la noi scumpiri în primele luni ale anului 2025.
România a fost fruntașă în Uniunea Europeană și anul trecut la scumpiri, încheind anul cu o rată a inflației de 5,1%.
Studiul realizat de INS arată că trei sferturi (74%) din managerii companiilor din construcţii şi peste două treimi (69%) din cei din comerţ se așteaptă la creşteri de preţuri în domeniile lor, până la final de martie.
La fel cred și peste jumătate (65%) dintre managerii din industria prelucrătoare (alimentară şi non-alimentară) şi 62% din managerii din domeniul serviciilor.
Ancheta Institutului Naţional de Statistică (INS) a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de aproape 10.000 de manageri de companii din cele patru sectoare economice.
Datele din studiul publicat marţi, pe 28 ianuarie, arată percepţia managerilor din aceste domenii pentru intervalul ianuarie-martie 2025.
INS realizează astfel de sondaje lunar, însă cel din ianuarie 2025 arată cel mai mare pesimism din ultimele 12 luni.
Cel puţin în privinţa creşterii preţurilor.
Teama managerilor că prețurilor vor continua să crească este alimentată de eliminarea facilităților fiscale din anumite domenii – impusă la finalul anului prin așa-zisa „Ordonanţă-trenuleţ”.
Reprezentanţi ai unor asociaţii patronale şi economişti consultaţi de Europa Liberă mai spun că oamenii de afaceri se tem că noi taxe ar putea fi impuse în 2025.
Trebuie ţinut cont că datele INS rezumă un sondaj de percepţie și nu arată ce se va întâmpla efectiv în economie.
„Evoluţia anticipată nu e totuna cu rezultatul”, subliniază economistul Bogdan Glăvan.
O astfel de anchetă are avantajul de a oferi, la scară largă, pulsul actorilor din piaţa economică, admit specialiştii consultaţi.
De la eliminarea de facilităţi şi avalanşă de proiecte în construcţii, la speculă
„Odată cu eliminarea facilităţilor pentru construcţii (la fel ca pentru IT şi industria agro-alimentară, n.r.), prin Ordonanţa-trenuleţ, majoritatea companiilor sunt constrânse să mărească fondul de salarii, din respect pentru angajaţi, dar şi pentru a-i păstra. Alţii, care nu îşi permit, riscă să falimenteze”, spune Valentin Stoica, vicepreşedinte al Asociaţiei române a constructorilor (ARACO).
„Bineînţeles că această creştere se va repercuta în principiu în preţuri”, explică el.
El mai spune că, deşi Guvernul şi-a asumat în 2018 acordarea de facilităţi în construcţii – ca domeniu strategic – pe zece ani, acestea au fost eliminate treptat.
La final de 2023, Guvernul a limitat scutirea de plata impozitului pe venit de 10% la suma brută de până la 10.000 de lei, iar prin „Ordonanţa-trenuleţ” aprobată la final de 2024, facilitatea a fost eliminată complet, la fel ca în industria agro-alimentară şi în IT.
A fost eliminată tot atunci şi prevederea care scutea angajaţii din aceste domenii de plata părţii de contribuţii la pensii aferente pilonului de pensii private (3,75%).
Valentin Stoica este şi manager al unei companii de consultanţă în construcţii şi spune că a crescut deja fondul de salarii cu 10-15% după ce Guvernul a eliminat facilităţile fiscale.
Un sondaj realizat recent de PricewaterhouseCoopers (PwC) arată însă că puțini manageri din domeniile care au pierdut facilităţile fiscale vor majora salariile brute în perioada următoare.
Astfel, angajații din aceste domenii vor avea salarii nete mai mici.
Reprezentanţii a aproximativ 43% din cele 130 de companii sondate susţineau că salariile brute vor rămâne la fel până la următoarea revizuire salarială, în timp ce 30% nu luaseră o decizie, potrivit sondajului, citat de G4media.
De precizat însă că doar 2% din companiile chestionate erau din domeniul construcţiilor, majoritatea fiind din IT, servicii, produse industriale şi bunuri de consum.
Pe de altă parte, reprezentantul ARACO spune că, în construcţii cel puţin, unde există un volum mare de proiecte publice în desfăşurare, preţurile ar putea creşte şi în mod speculativ.
„Dacă zece constructori vor resursa pe care o ai tu, să zicem piatră spartă, îţi permiţi să creşti preţul, nu?”, conchide el.
„Creşteri vor fi, dar în trepte şi nu atât de mari!”
Preşedintele asociaţiei patronale Romalimenta, Sorin Minea, spune şi el că renunţarea la facilităţile fiscale şi în domeniul alimentar „se va duce în preţ.”
Motivul: o parte din firme vor încerca să compenseze astfel pierderea facilităţilor fiscale.
„Dacă nu facem lucrul acesta, oamenii vor pleca”, spune el.
Pe de altă parte, „dacă creşti foarte mult preţurile, piaţa nu le va putea suporta”, astfel că „nu vor fi creşteri spectaculoase, estimez că maxim 10% şi nu deodată, ci în trepte.”
Chiar dacă scutirea de impozitul pe venit de 10% se aplica doar până la suma de 10.000 de lei brut, efectul eliminării acesteia va fi în cascadă, spune Sorin Minea. Nu e vorba doar de compensarea sumelor pentru cei care câştigau până la acest prag.
„Nu pot să îi zic cuiva care avea 20.000 de lei brut şi avea o scutire substanţială, până la 10.000 de lei, că nu îi mai dau acei bani”, explică el.
Preşedintele Romalimenta subliniază că firmele au avut de suplimentat deja bugetele salariale cu aproape 700 de lei, odată cu creşterea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2025 – de la 3.463 de lei brut, la 4.050 de lei.
Efortul pentru compensarea pierderii facilităţilor va fi încă şi mai mare, în condiţiile în care jumătate din salariul brut al angajatului merge oricum la stat, spune el.
Prima variantă de lucru – care se va resimţi în preţ – ar fi compensarea pierderilor pentru toţi angajaţii, însă foarte multe firme din domeniu nu şi-l permit.
A doua, nedorită, este ca unii producători să scadă calitatea produselor pentru a-şi reduce costurile şi a-şi păstra marja de profit, mai spune Sorin Minea.
Iar a treia, pe care preşedintele Romalimenta o vede foarte plauzibilă, este extinderea fenomenului de muncă la negru – şi aşa existent în sector.
Mai ales că „au mărit şi impozitele la dividende, iar o parte din firme acordau bani în plus din aceste dividende, lucru care nu mai e rentabil. De undeva trebuie să îţi iei banii, aşa că unii pot opera la negru. Dorinţa guvernanţilor de a lua mai mulţi bani s-ar putea transforma în realitatea de a încasa mai puţini”, atrage el atenţia.
Atât Sorin Minea, cât şi Valentin Stoica, spun că atât în industria alimentară, cât şi în construcţii, nu se poate vorbi de o creştere a preţurilor materiilor prime, însă evoluţiile interne sunt cele care modifică preţul final.
Reprezentantul Romalimenta spune că, în schimb, costul materiei prime autohtone – care provine din agricultură şi care ar fi deja mai scumpă oricum decât cea din import – ar putea creşte în continuare, stabilind un preţ de pornire mai mare al produselor alimentare.
Temeri legate de noi creşteri de taxe
Estimările oamenilor de afaceri legate de creşterile de preţuri sunt alimentate şi de politicile guvernamentale din ultimii doi ani, care au afectat deja mediul privat, subliniază Radu Burnete, directorul executiv al asociaţiei patronale Concordia, care grupează aproximativ 2.500 de companii din majoritatea domeniilor economice.
„În piaţa economică nu mai este încredere că nu vor fi noi creşteri de taxe. Aşteptăm bugetul, dar vedem că ratingul de ţară a coborât”, spune el.
În 24 ianuarie 2025, agenţia de evaluare americană Standard and Poors (S&P) a revizuit ratingul de ţară de la stabilă la negativă.
Anterior. 18 decembrie 2024, agenția de rating Fitch a revizuit la negativă perspectiva ratingului de țară al României, pe fondul instabilităţii politice, al deficitului bugetar ridicat și al creșterii susținute a datoriei publice.
O altă agenţie, Moody’s, ar putea evalua defavorabil România, astfel că există temeri în rândul antreprenorilor.
„Toată lumea se aşteaptă să se întâmple ceva. Dacă vor fi noi creşteri de taxe, se vor duce automat în preţuri”, explică Burnete.
El spune că în domeniul retailului – motor al comerţului – „lucrurile nu mai arată aşa grozav”. Aici, marile companii au de plătit deja taxe pe cifra de afaceri, iar marjele de profit s-au comprimat, astfel că creşterea de preţuri este posibilă.
Eliminarea facilităţilor în agricultură, „de pe o zi pe alta”, la fel ca în construcţii, nu are cum să nu se reflecte în preţ, adaugă el.
Cum a fost testată percepţia managerilor
În ancheta INS au fost chestionaţi, pe baza unui eşantion reprezentativ, manageri din aproape 2.500 de companii din industria prelucrătoare, aproape 1.400 din construcţii, peste 2.500 din comerţul cu amănuntul (alimentare şi non-alimentar) şi peste 3.000 din sectorul serviciilor.
Mărimea eşantioanelor a fost stabilită astfel încât marja de eroare să nu depăşească 5%, potrivit instituţiei.
Conform metodologiei INS, diferenţele de peste 40 de procente (cazul comerţului) între cei care estimează creşteri de preţuri şi cei care nu anticipează o astfel de evoluţie indică o creştere accentuată a preţurilor, iar între 16%-40% (celelalte trei domenii studiate) arată o creştere, certă, dar nu accentuată.
Reprezentanţii instituţiei ne-au precizat însă că sondajul nu indică totuşi intensitatea unui fenomen – cât de tare cresc preţurile, spre exemplu, ci mai degrabă o tendinţă, cel puţin la nivel de percepţie a managerilor.
Indicatorii măsuraţi sunt:
- activitatea economică / producţia
- numărul de salariaţi
- preţurile
În privinţa nivelului producţiei şi a numărului de salariaţi, diferenţa între cei care estimează scăderi şi cei care nu anticipează un astfel de fenomen este mult mai mică, indicând un nivel de stabilitate, conform metodologiei INS de interpretare a rezultatelor.
Există totuşi diferenţe de la un domeniu la altul.
În construcţii, cei mai mulţi manageri estimează o scădere moderată a producţiei şi a numărului de salariaţi în următoarele luni, în timp ce în comerţ se estimează o creştere moderată atât a comenzilor lansate de către magazine producătorilor, cât şi a numărului de angajaţi.
Economist: Asistăm la o devalorizare a banilor!
Percepţia mediului de afaceri cu privire la creşterea preţurilor nu face decât să reflecte o devalorizare a banilor, spune economistul Bogdan Glăvan.
Inflaţia, chiar dacă a ajuns la 5,1% la final de 2024, faţă de peste 15% în 2023, se resimte încă, explică el.
„Inflaţia încă existentă afectează toate sectoarele, poate cu excepţia energiei. Practic, serviciile şi bunurile de larg consum, industria, construcţiile şi imobiliarele, alimentele, repetă această devalorizare a banilor. Aceasta este de fapt problema cu care ne confruntăm”, spune economistul.
Devalorizarea e ilustrată şi de creşterea semnificativă, cu peste 11%, a masei monetare în 2024, faţă de 2023, anunţată de BNR, explică Glăvan.
„Evident că banii îşi pierd din valoare, că producţia de bunuri nu creşte cu 11%.”
Cele mai recente date INS privitoare la producţia industrială a României, publicate în 15 ianuarie, arătau o scădere a producţie industriale în noiembrie 2024 atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de noiembrie 2023.
De asemenea, în primele 11 luni din 2024 producţia a fost mai mică cu 1,8% decât în primele 11 luni din anul anterior.
„Producţia în industrie scade, în restul economiei bate pasul pe loc, pentru că creșterea economică e doar de 1%. În schimb, numărul banilor a crescut cu 11%”, insistă Glăvan.
Beneficiarul infuziei de bani este până la urmă tot statul, care este de altfel şi marele câştigător al creşterii preţurilor, adică al inflaţiei, subliniază economistul.
Câtă vreme cheltuielile statutului au crescut în 2024 cu 21%, conform datelor INS, desigur că şi veniturile au crescut – aşa cum raportează autorităţilor.
„În asta constă şi procesul inflaţionist, iei bani, îi pompezi în economie şi pensionarii cumpără portocale mai scumpe, pentru care plătesc TVA.”
Chiar dacă rata inflaţiei a scăzut faţă de acum doi ani, „poate nu vom asista la creşteri accelerate de preţuri, dar aşteptările sunt inflaţioniste cam pe toate domeniile.”
Bogdan Glăvan subliniază că aceste aşteptări inflaţioniste, reflectate şi în sondajul INS în rândul managerilor, are şi un rol benefic, preventiv.
„E ca un anticorp, care te protejează de sărăcire masivă. Oamenii, inclusiv antreprenorii, descoperă că banii își pierd valoarea și atunci încep să-și ia mijloace de precauţie şi compară mai mult costurile cu veniturile”
„Când ai aşteptări că se vor majora preţurile, descoperi că dacă vinzi gosoşile cu 5 lei și ai un profit de 2 lei, pe viitor profitul nu e acela, dacă plăteşti o făină mai scumpă, îţi cresc costurile cu salariile etc. Aşteptările inflaţioniste creează practic o estimare mai realistă a profitului”, conchide el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placăMai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
