Leul se oprește din devalorizare față de euro. Cresc însă, în continuare, dolarul și indicele ROBOR

După primul tur al alegerilor prezidențiale, valoarea monedei naționale, leul, a scăzut constant în comparație cu euro și cu dolarul american. Vineri este prima zi de după alegerile de duminică în care ascensiunea monedei euro se oprește.

În același timp indicele ROBOR a crescut pentru toate perioadele de creditare și au atins un maxim al ultimelor 12 luni.

Pe 9 mai, ratele ROBOR stabilite de BNR au următoarele valori:

• 3 luni – 7,31 %
• 6 luni – 7,45 %
• 12 luni – 7,46 %

Cel mai relevant ROBOR este cel la 3 luni, fiind utilizat pentru stabilirea costurilor creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă.

Îți mai recomandăm

Indicele ROBOR este rata dobânzii la care băncile comerciale din România își împrumută lei între ele.

Pe baza acestor dobânzi se calculează IRCC – indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor.

Cei doi indici sunt corelați. Când ROBOR urcă sau scade susținut, IRCC urmează aceeași tendință, dar cu întârziere.

Cei doi indici cresc, în general, atunci când există mai puțini bani lichizi pentru tranzacții interbancare. Creșterea ROBOR apare în perioade de tensiuni financiare, când există intervenții pe cursul valutar din partea BNR.

Când vinde valută pentru a proteja moneda națională, BNR atrage leii din piață și reduce astfel cantitatea de monedă națională de pe piață, ceea ce duce la creșterea dobânzilor.

Standard & Poor’s: România ar putea avea dificultăți să se împrumute extern

Criza politică din România și lipsa măsurilor de răspuns la dezechilibrele economice, după demisia premierului Ciolacu, ar putea afecta unele surse de finanțare externă, a transmis S&P Global, potrivit Reuters.

S&P Global a declarat că principalul risc pentru România, țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE, este modul în care își va finanța deficitele până în 2026, pe fondul unui impas politic prelungit și al slăbirii creșterii economice.

„Accesul guvernului la piața de euroobligațiuni a slăbit, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni”, a declarat acesta.

„În plus, elaborarea ineficientă a politicilor ar putea face ca fondurile UE, în special cele din cadrul Facilității pentru redresare și reziliență (PNNR – n.red), să fie mai puțin disponibile”, mai arată S&P.

Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR au fost subiectele principale de discuție și între președintele interimar, Ilie Bolojan, și vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, la întâlnirea lor din 9 mai de la Cotroceni, potrivit News.ro.

Companiile americane din România: „e nevoie de încredere”

Marile companii americane din România, membre ale Camerei de Comerț Americană în România – AmCham România, avertizează, in contextul crizei politice și alegerilor prezidențiale, că investițiile se fac numai acolo unde există încredere în mediul politic și fiscal.

„Camera de Comerț Americană în România – AmCham România face apel la responsabilitate și dialog pentru a preveni deprecierea ireversibilă a încrederii investitorilor în România”, arată un comunicat AmCham.

Membrii AmCham au transmis că direcțiile României pro-UE, pro-NATO, pro-SUA și pro-OCDE nu sunt negociabile.

Conform AmCham, prioritatea zero a României este redresarea economică și echilibrarea macro-bugetară.

„Alegerile trec, dar economia trebuie să rămână în picioare. România se confruntă cu crize suprapuse de câțiva ani, care au generat presiuni bugetare uriașe, climat investițional deteriorat considerabil, iar perspectiva retrogradării la categoria țărilor nerecomandate pentru investiții (junk) este mai aproape ca niciodată”, arată Camera de Comerț AmCham.

Grupul companiilor americane avertizează că „suntem într-un punct în care nu mai putem amâna reformele reale” și că România nu își permite să piardă fondurile europene.

„Pentru a evita o destabilizare mai profundă a economiei, înțelegem că urmează o reconfigurare fiscală care trebuie însă distribuită echitabil. Sectorul privat a resimțit acut aceste șocuri, le-a absorbit, dar nu mai poate fi singurul care achită și această notă de plată”, mai atrage atenția AmCham.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.