Legea pensiilor magistraților, adoptată automat în lipsa unei moțiuni. Înalta Curte discută dacă să o conteste la Curtea Constituțională

Legea pensiilor magistraților a fost parte a pachetului de măsuri pentru care guvernul Ilie Bolojan și-a asumat luni răspunderea în Parlament.

Conform Constituției, dacă în termen de trei zile nu se depune o moțiune de cenzură sau aceasta nu este adoptată, un proiect de lege sumat prin răspunderea Guvernului este considerat aprobat fără dezbateri sau vot parlamentar. Termenul legal a expirat miercuri noaptea.

Partidele de opoziție AUR, POT și SOS România au depus moțiuni pentru celelalte patru proiecte, dar nu și pentru cel privind pensiile magistraților.

Conform legii fundamentale, înainte de promulgare, legea poate fi contestată la Curtea Constituțională de mai multe instituții: Președintele României, Președinții Camerelor Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului sau un grup format din minim 50 de deputați sau 25 de senatori.

Șefa ÎCCJ, Lia Savonea, a convocat pentru ora 13:30 o adunare generală a Curții pentru a decide dacă va sesiza Curtea Constituțională, scrie G4Media.

„Chiar dacă majoritatea judecătorilor ÎCCJ sunt protejați de dispozițiile tranzitorii ale acestei legi, prin exercițiul de astăzi ei își asumă o datorie de conștiință: să evalueze posibilitatea sesizării CCR pentru apărarea viitorului justiției din România. O justiție construită cu greu, prin ani de sacrificii și renunțări care riscă să fie slăbită prin astfel de măsuri conjuncturale”, a declarat Savonea pentru G4Media.ro.

De partea cealaltă, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus că e încrezător că legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea respectă Constituția.

„Cred că are şanse de a se menţine constituţionalitatea sa. Examenul de constituţionalitate îl va realiza Curtea Constituţională”, a spus Marinescu. Ministrul a mai spus că „magistraţii nu sunt nişte duşmani ai poporului” și că speră să nu se ajungă la un „război social”.

Nemulțumiri ale magistraților

Proiectul a declanșat proteste în instanțe și parchete din întreaga țară, unde magistrații și-au suspendat activitatea în dosare, cu excepția cazurilor urgente.

În dosarele penale magistrații judecă doar măsurile preventive, măsurile de siguranță medicală și mandatele de supraveghere.

În dosarele civile sunt soluționate doar cazuri precum protecția minorilor, ordinele de protecție, răpirile internaționale de copii, măsurile asiguratorii sau contestațiile la executare.

Protestele magistraților vin după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat vehement proiectul, susținând că „afectează grav independența justiției”.

În numele instanțelor, CSM a cerut în urmă cu câteva zile „retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”.

Ce urmează

Dacă legea nu este contestată la CCR sau dacă CCR o declară constituțională, actul normativ va fi trimis președintelui pentru promulgare.

În cazul în care Curtea constată neconstituționalitatea, legea ar putea fi retrasă sau modificată.

Premierul Ilie Bolojan a spus însă că, în cazul în care proiectul este respins de CCR, guvernul își pierde semnificativ legitimitatea de a mai propune măsuri similare în alte domenii.

„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii,” a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă.

Schimbările din noua lege a pensiilor magistraților

Noua lege introduce schimbări semnificative în regimul pensiilor de serviciu ale magistraților:

• Vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
• Vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se la cerințele pentru ceilalți cetățeni.
• Valoarea pensiei este plafonat la 70% din ultimul salariu net, față de 100% în prezent.

Premierul Ilie Bolojan a spus că aceste modificări sunt necesare și a precizat că, inclusiv în noile condiții, pensiile magistraților rămân substanțiale.

„Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a declarat Bolojan în Parlament.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.