„Invatarea pe tot parcursul vietii este o conditie necesara pentru a pastra competitivitatea economica, pentru adaptabilitatea fortei de munca la dinamica muncii si cresterea coeziunii sociale.
Decizia strategica nu este daca romania isi permite sa investeasca in invatarea pe tot parcursul vietii, ci daca isi permite sa nu o faca. Invatarea pe tot parcursul vietii nu este doar o reforma educationala, ci este o reforma de dezvoltare nationala.
Politicile care consolideaza capacitatea oamenilor de a invata pe tot parcursul vietii construiesc, in mod direct, capacitatea Romaniei de a face fata viitorului. Viitorul nu apartine universitatilor care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor sa invete mai mult – pe tot parcursul vietii”, remarca rectorul Universitatii de Vest din Timisoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, in baza concluziilor avansate in editia 2025 a raportului despre „Perspectivele Politicilor Educationale”, elaborat de OCDE.
Bazandu-se pe 230 de politici din 35 de tari, materialul OCDE contureaza reperele educatiei viitoare: programe parentale care stimuleaza invatarea timpurie acasa; programe de invatamant care consolideaza capacitatea de actiune si competentele socio-emotionale ale adolescentilor; calificari modulare si micro-acreditari care permit adultilor sa-si imbunatateasca competentele fara a-si pune viata pe pauza, precum si programe de formare adaptate varstei, care mentin lucratorii in varsta activi, valorizati si conectati.
Aceasta perspectiva integrativa contesta mitul invechit conform caruia „abilitatile pe care le dobandesti in viata sunt abilitatile pe care le pastrezi pe viata”.
Rectorul UVT interpreteaza urgenta concluziilor identificate in acest raport cu privire la educatia din Romania: „Participarea adultilor la invatare pe tot parcursul vietii in Romania ramane printre cele mai scazute din Uniunea Europeana, in timp ce economia si societatea sunt supuse unor transformari accelerate generate de digitalizare, inteligenta artificiala, tranzitia verde si schimbari demografice.
In acest context, invatarea pe tot parcursul vietii (engl. lifelong learning) nu mai poate fi tratata ca o extensie optionala a educatiei initiale. Pentru Romania, invatarea pe tot parcursul vietii trebuie sa reprezinte o infrastructura de baza a vietii profesionale si sociale, intr-o lume marcata de digitalizare accelerata, cariere non-liniare si viata profesionala activa mai mare.
Progresul real nu depinde doar de accesul la educatie, ci de capacitatea oamenilor si institutiilor de a sustine invatarea de-a lungul vietii. Fara o interventie strategica coordonata, decalajele de competente se vor adanci, iar investitiile in educatia initiala isi vor pierde randamentul, in absenta invatarii continue.”
„Astazi, observam in sistemul nostru o participare foarte scazuta a adultilor la invatare pe tot parcursul vietii, fragmentarea politicilor intre educatie, munca si digitalizare, dar si orientarea sistemului universitar aproape exclusiv catre grupa 18–24 ani, adica un accent disproportionat pe educatia initiala. Acestor caracteristici li se adauga accesul inegal la programe eficiente de reconversie profesionala si upskilling pentru adulti si utilizarea limitata a micro-credentialelor si a recunoasterii invatarii non-formale. Aceste vulnerabilitati afecteaza direct productivitatea muncii, mobilitatea sociala si capacitatea de adaptare la economia noastra volatila”, observa rectorul UVT.
„Cum se poate imbunatati sistemul? In primul rand, prin integrarea invatarii pe tot parcursul vietii ca obiectiv transversal, dar si, in al doilea rand, prin politici educationale diferentiate pe ciclul de viata (programe dedicate pentru cei aflati la mijlocul carierei, intre 35–45 ani, bazate pe reconversie profesionala reala – reskilling si upskilling, alaturi de programe pentru 55–65 ani ce vizeaza upskilling, precum si mentinerea participarii economice si sociale). De asemenea, o masura importanta poate fi cea de flexibilizare pentru finantarea portabila si recunoasterea studiilor (introducerea conturilor individuale de invatare; vouchere educationale pentru adulti; recunoasterea micro-credentialelor si a experientei profesionale)”, adauga profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.
„Institutional, putem activa invatarea pe tot parcursul vietii prin infiintarea unor mecanisme inter-ministeriale de coordonare (Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Economiei si Digitalizarii), prin crearea de parteneriate intre universitati, angajatori si autoritati locale, odata cu dezvoltarea de ecosisteme regionale de competente, in care universitatile trebuie sa devina hub-uri regionale de dezvoltare”, afirma rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, Marilen Gabriel Pirtea.
„Rolul universitatilor se reformuleaza substantial, prin prisma acestor noi concluzii. Universitatile trebuie sa evolueze de la a fi „furnizori de diplome” la a deveni platforme de invatare pe tot parcursul vietii, adaugand la programele traditionale noi oferte de studii, modulare si flexibile.
Raportul OECD (2025) mentioneaza ca universitatile care raman ancorate exclusiv in educatia initiala isi vor pierde relevanta, in timp. Ele isi vor orienta portofoliile catre oferirea de micro-credentiale si certificate, invatarea prin formate online si hibride, recunoasterea invatarii anterioare si ofertarea de cursuri orientate spre competente transferabile (transversale si digitale)”, conchide rectorul UVT. (Universitatea de Vest din Timisoara, Horea Bacanu)
