Inechitatea din spatele facturii de apă

În timp ce vasluienii numără fiecare leu din pensie ca să-și plătească apa, Aquavas raportează profit. La jumătatea anului 2025, compania a înregistrat un câștig de aproape 3,8 milioane de lei și încasări de peste 50 de milioane de lei. În conturi sunt zeci de milioane. Pe hârtie, totul arată bine. În buzunarul oamenilor, situația arată altfel. Ca și lipsa de bun simț a șefilor de la județ.  De la 1 ianuarie 2026, apa și canalizarea ajung la peste 21 de lei metrul cub, fără TVA. Cu tot cu TVA, factura urcă și mai mult. Pentru un județ sărac, unde mulți trăiesc din pensii mici sau salarii modeste, acest preț este o povară serioasă. Sunt bătrâni care ajung să plătească o parte importantă din pensie doar pentru apă și canalizare. Ciprian Trifan nu este interesat de acest aspect. El a moștenit un sistem de la baronul Dumitru Buzatu și trebuie să il protejeze.  Pentru Aquavas este ușor să facă profit când împinge costurile direct în factura populației. Apa nu este un moft. Nu este un serviciu pe care îl poți refuza. Oamenii sunt obligați să plătească, indiferent cât de mare este tariful.

La vârful acestui sistem se află o rețea care nu s-a schimbat. Dumitru Buzatu a construit ani la rând un mecanism de putere în jurul instituțiilor județului. Ciprian Trifan l-a moștenit și l-a păstrat. La Aquavas, directorii Gabriel Beșleagă și Iulian Iordache sunt menținuți în poziții cheie, ca parte a aceleiași continuități. Numele se schimbă la conducerea Consiliului Județean, dar oamenii din sistem rămân. În timp ce vasluienii plătesc apă la preț de lux, în interiorul societății se vorbește despre lefuri care depășesc 20.000 de lei pe lună, despre sporuri consistente și despre achiziții de mașini scumpe pentru conducere. Un Ford Raptor, un model de teren de top, costă cât un apartament într-un oraș mic. Pentru ce este nevoie de astfel de mașini într-o companie de apă și canalizare? Cine beneficiază concret de ele?

Imaginea este simplă pentru omul de rând: apa se scumpește constant, profitul crește, iar la vârf se trăiește bine. Bătrânii își rup din pensie ca să achite factura. Familiile cu venituri mici își fac calcule la fiecare consum. În același timp, conducerea societății nu simte presiunea facturii.

Ciprian Trifan vorbește despre investiții de sute de milioane și despre dezvoltare. În teren, oamenii văd șantiere întinse pe luni de zile, străzi sparte și disconfort. În factură, văd un preț care urcă an după an. Aquavas face profit. Directorii își păstrează funcțiile. Mașinile sunt scumpe. Sporurile sunt generoase. Iar vasluienii plătesc apă la preț de lux, pentru ca sistemul moștenit de la Buzatu și continuat de Trifan să meargă mai departe fără să dea socoteală.