„O femeie tânără, cu părul prins și cu un geamantan în mână, cu ochii triști, dar plini de speranțe și vise”, descrie sculptura Dorina Roșca, cea care a venit cu ideea să fie realizat acest monument, ca un simbol al „curajului, sacrificiului și rezilienței” femeilor care au lăsat în urmă locul natal pentru un viitor mai bun.
Dorina locuiește în Italia. Este migrantă, la fel ca mama ei, care a venit în Italia în 2004 să facă bani pentru a construi o casă în satul natal, Cârpești, din raionul Cantemir.
„Aveam 17 ani când mama a plecat. Îmi aduc aminte foarte bine ziua aceea. Stăteam toți în pragul casei bunicilor. îl țineam în brațe pe fratele mai mic, de 5 ani, iar lângă mine era sora de 14 ani. Mama a zis: «Nu plângeți, că n-o să pot să plec». Când ne-am revăzut, după 6 ani, fratele era mare deja, avea 11 ani. Între timp, tata ne-a părăsit, și-a refăcut viața”, povestește Dorina.
Maria, mama Dorinei, a reușit să ridice casa de la Cârpești, dar nu a apucat să locuiască în ea. Copiii au crescut și au venit la ea, în Italia. Dar tocmai atunci când erau din nou împreună și erau fericiți, Maria a fost diagnosticată cu cancer, la vârsta de 52 de ani.
Îți mai recomandăm
„Eram cu mama într-un centru de îngrijiri paliative din Italia, în ultimele ei zile de viață. Ieșisem la plimbare, în fața noastră era o statuie de piatră și mama a zis: «Eu plec, dar această statuie rămâne. Cine știe câți alde mine o vor mai vedea». După ce mama a decedat, mi-am zis că voi face un monument pentru toate mamele care și-au jertfit viața pentru o casă și o masă acasă, în R. Moldova, dar care nu au reușit să se bucure de ele”, își amintește Dorina.
Monumentul femeii migrante este primul de acest fel în Italia și va fi instalat la toamnă în parcul „Ida Mari” din orășelul Ponte Taro, din provincia Parma. Sculptura va avea înălțimea de 170 de centimetri, va fi executată din bronz și va fi plasată pe un postament de 120 de centimetri.
Mama Dorinei Roșca privea o statuie din curtea centrului de îngrijire paliativă din Italia, la care era internată.
Sculptorul „Femeii Migrante” este italianul Mariani Guido, care a acceptat să realizeze acest monument pentru 36.000 de euro, după ce alt artist ceruse 80.000. Mai mult de jumătate din această sumă a fost adunată din donații ale migrantelor, prietenilor sau rudelor lor. Numele acestor femei și țările lor de origine vor fi inscripționate pe plăcuțele care vor fi instalate pe postament.
Un angajator italian a făcut cea mai mare donație
Printre donatori sunt oameni din R. Moldova, România, America Latină și Maroc, dar cea mai mare donație, de 8.000 de euro, a făcut-o italianul Luca Delsante, manager la o întreprindere unde muncesc atât italieni, cât și migranți. El spune că a decis să susțină această cauză pentru că în familiile angajaților săi au fost badante, care au avut grijă de părinții lor.
„Am înțeles dorința de sensibilizare pentru acele persoane care își părăsesc familia și se mută în străinătate pentru a-i sprijini financiar pe cei dragi rămași în țara natală. Am decis să ne alăturăm realizării acestui monument, care va avea o însemnătate profundă pentru toți cei afectați de această realitate. Vrem să spunem un sincer mulțumesc tuturor femeilor migrante”, spune Luca Delsante.
Încă 10.000 de euro urmează să fie colectați până în toamnă. Ca să poată instala monumentul, Dorina Roșca a creat în Italia o asociație a femeilor migrante, numită „Dor” și a lansat o strângere de fonduri.
„Pentru toate mamele care și-au îmbrățișat copiii cu lacrimi în ochi și au plecat spre necunoscut, pentru toate femeile care și-au sacrificat anii și tinerețea muncind într-o țară străină… acest monument este pentru ele”, spune Dorina, precizând că după inaugurare, în parc va fi organizat în fiecare an un festival al femeilor migrante.
Șapte din 10 moldoveni care emigrează către Italia sunt femei, constituind ceea ce experții numesc un „coridor” distinct pe traseele migrației.
Dintre cele mai importante „coridoare” de migrație din lume dominate de femei, parcursul R. Moldova – Italia este al unsprezecelea cel mai numeros, conform unui raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM), o agenție ONU.
Multe femei emigrează pentru slujbe în servicii, însă realitatea este că ele sunt discriminate la fiecare pas al procesului de emigrație, susține agenția ONU.
La începutul anului 2020, în Italia se aflau aproape 120.000 de cetățeni moldoveni, dintre care două treimi erau femei. Peste jumătate dintre moldovenii care lucrează în Italia sunt angajați în industria serviciilor, potrivit autorităților italiene.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Statuia femeii migrante
„O femeie tânără, cu părul prins și cu un geamantan în mână, cu ochii triști, dar plini de speranțe și vise”, descrie sculptura Dorina Roșca, cea care a venit cu ideea să fie realizat acest monument, ca un simbol al „curajului, sacrificiului și rezilienței” femeilor care au lăsat în urmă locul natal pentru un viitor mai bun.
Dorina locuiește în Italia. Este migrantă, la fel ca mama ei, care a venit în Italia în 2004 să facă bani pentru a construi o casă în satul natal, Cârpești, din raionul Cantemir.
„Aveam 17 ani când mama a plecat. Îmi aduc aminte foarte bine ziua aceea. Stăteam toți în pragul casei bunicilor. îl țineam în brațe pe fratele mai mic, de 5 ani, iar lângă mine era sora de 14 ani. Mama a zis: «Nu plângeți, că n-o să pot să plec». Când ne-am revăzut, după 6 ani, fratele era mare deja, avea 11 ani. Între timp, tata ne-a părăsit, și-a refăcut viața”, povestește Dorina.
Maria, mama Dorinei, a reușit să ridice casa de la Cârpești, dar nu a apucat să locuiască în ea. Copiii au crescut și au venit la ea, în Italia. Dar tocmai atunci când erau din nou împreună și erau fericiți, Maria a fost diagnosticată cu cancer, la vârsta de 52 de ani.
„Eram cu mama într-un centru de îngrijiri paliative din Italia, în ultimele ei zile de viață. Ieșisem la plimbare, în fața noastră era o statuie de piatră și mama a zis: «Eu plec, dar această statuie rămâne. Cine știe câți alde mine o vor mai vedea». După ce mama a decedat, mi-am zis că voi face un monument pentru toate mamele care și-au jertfit viața pentru o casă și o masă acasă, în R. Moldova, dar care nu au reușit să se bucure de ele”, își amintește Dorina.
Monumentul femeii migrante este primul de acest fel în Italia și va fi instalat la toamnă în parcul „Ida Mari” din orășelul Ponte Taro, din provincia Parma. Sculptura va avea înălțimea de 170 de centimetri, va fi executată din bronz și va fi plasată pe un postament de 120 de centimetri.
Mama Dorinei Roșca privea o statuie din curtea centrului de îngrijire paliativă din Italia, la care era internată.
Sculptorul „Femeii Migrante” este italianul Mariani Guido, care a acceptat să realizeze acest monument pentru 36.000 de euro, după ce alt artist ceruse 80.000. Mai mult de jumătate din această sumă a fost adunată din donații ale migrantelor, prietenilor sau rudelor lor. Numele acestor femei și țările lor de origine vor fi inscripționate pe plăcuțele care vor fi instalate pe postament.
Un angajator italian a făcut cea mai mare donație
Printre donatori sunt oameni din R. Moldova, România, America Latină și Maroc, dar cea mai mare donație, de 8.000 de euro, a făcut-o italianul Luca Delsante, manager la o întreprindere unde muncesc atât italieni, cât și migranți. El spune că a decis să susțină această cauză pentru că în familiile angajaților săi au fost badante, care au avut grijă de părinții lor.
„Am înțeles dorința de sensibilizare pentru acele persoane care își părăsesc familia și se mută în străinătate pentru a-i sprijini financiar pe cei dragi rămași în țara natală. Am decis să ne alăturăm realizării acestui monument, care va avea o însemnătate profundă pentru toți cei afectați de această realitate. Vrem să spunem un sincer mulțumesc tuturor femeilor migrante”, spune Luca Delsante.
Încă 10.000 de euro urmează să fie colectați până în toamnă. Ca să poată instala monumentul, Dorina Roșca a creat în Italia o asociație a femeilor migrante, numită „Dor” și a lansat o strângere de fonduri.
„Pentru toate mamele care și-au îmbrățișat copiii cu lacrimi în ochi și au plecat spre necunoscut, pentru toate femeile care și-au sacrificat anii și tinerețea muncind într-o țară străină… acest monument este pentru ele”, spune Dorina, precizând că după inaugurare, în parc va fi organizat în fiecare an un festival al femeilor migrante.
Șapte din 10 moldoveni care emigrează către Italia sunt femei, constituind ceea ce experții numesc un „coridor” distinct pe traseele migrației.
Dintre cele mai importante „coridoare” de migrație din lume dominate de femei, parcursul R. Moldova – Italia este al unsprezecelea cel mai numeros, conform unui raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM), o agenție ONU.
Multe femei emigrează pentru slujbe în servicii, însă realitatea este că ele sunt discriminate la fiecare pas al procesului de emigrație, susține agenția ONU.
La începutul anului 2020, în Italia se aflau aproape 120.000 de cetățeni moldoveni, dintre care două treimi erau femei. Peste jumătate dintre moldovenii care lucrează în Italia sunt angajați în industria serviciilor, potrivit autorităților italiene.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru a crea profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.