Ilie Bolojan devine președinte interimar pe 12 februarie. CCR a constatat că funcția de președinte al României este vacantă

BY: stiridinromania.ro In Actualitate, STIRILE ZILEI

CCR a luat act că funcția de președinte este vacantă începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Werner Iohannis, anunțată pe 10 februarie, potrivit unui comunicat al instituției.

Curtea mai constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură de către preşedintele Senatului, Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025.

Decizia pronunțată pe 11 februarie este definitivă şi general obligatorie. Hotărârea CCR urmează să fie comunicată Parlamentului şi Guvernului şi să fie publicată în Monitorul Oficial.

Klaus Iohannis și Ilie Bolojan.

Potrivit legii de funcționare a Curții, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare – în acest caz demisia lui Klaus Iohannis – iar dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor.

CCR a anunțat luni seară că a primit această cerere.

Conform articolului 97, alineatul 2 din Constituție, în termen de trei luni de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte.

Data noilor alegeri prezidențiale a fost stabilită deja pe 4 mai, iar turul al doilea este programat pe 18 mai 2025.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spune că, după demisia lui Klaus Iohannis, nu e nevoie de o altă Hotărâre de Guvern pentru stabilirea datei alegerilor pentru că există deja o hotărâre care se încadrează în termenul de trei luni pentru organizarea alegerilor.

Odată cu constatarea vacantării funcției de președinte, se declanșează interimatul, arată articolul 98 din Constituție. Interimatul este asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.

Interimatul urmează să fie asigurat de Ilie Bolojan, președintele Senatului și lider al PNL, care va prelua atribuțiile prezidențiale până începerea mandatului candidatului ales la scrutinul din mai.

Klaus Iohannis urmează să părăsească oficial funcția de președinte pe 12 februarie.

Președintele interimar, conform Constituției României, are atribuții limitate față de președintele ales, nu are voie să dizolve Parlamentul și nici nu poate iniția referendum pentru a sonda dorința națiunii.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că demisionează din funcție, după ce Parlamentul a demarat procedura de suspendare depusă de Opoziție.

„Recurg la acest gest, a spus Iohannis, pentru a scuti România de eventualele efecte negative”, a spus Klaus Iohannis, care a adăugat că, dacă procedura suspendării lui din funcție ar fi continuat, România ar fi intrat într-o criză politică, cu efecte negative pe plan intern și extern.

Atribuțiile și limitările președintelui interimar

Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:

1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional

2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora

3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor

4. Poate adresa mesaje Parlamentului

5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului

6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului

7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate

8. Poate participa la ședințele Guvernului

Limitări ale președintelui interimar, conform Constituției

Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:

  • Nu poate dizolva Parlamentul.
  • Nu poate iniția un Referendum.
  • Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.

Pe 10 februarie, înainte să-și anunțe demisia, Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, şi a altor doi judecători: Livia Stanciu şi Attila Varga.

Distincţiile au fost acordate pentru „competenţa şi înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiţiei constituţionale” şi pentru „activitatea de garantare a supremaţiei Constituţiei”.

Cei trei judecători au primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

CCR a luat act că funcția de președinte este vacantă începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Werner Iohannis, anunțată pe 10 februarie, potrivit unui comunicat al instituției.

Curtea mai constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură de către preşedintele Senatului, Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025.

Decizia pronunțată pe 11 februarie este definitivă şi general obligatorie. Hotărârea CCR urmează să fie comunicată Parlamentului şi Guvernului şi să fie publicată în Monitorul Oficial.

Klaus Iohannis și Ilie Bolojan.

Potrivit legii de funcționare a Curții, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare – în acest caz demisia lui Klaus Iohannis – iar dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor.

CCR a anunțat luni seară că a primit această cerere.

Conform articolului 97, alineatul 2 din Constituție, în termen de trei luni de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte.

Data noilor alegeri prezidențiale a fost stabilită deja pe 4 mai, iar turul al doilea este programat pe 18 mai 2025.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spune că, după demisia lui Klaus Iohannis, nu e nevoie de o altă Hotărâre de Guvern pentru stabilirea datei alegerilor pentru că există deja o hotărâre care se încadrează în termenul de trei luni pentru organizarea alegerilor.

Odată cu constatarea vacantării funcției de președinte, se declanșează interimatul, arată articolul 98 din Constituție. Interimatul este asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.

Interimatul urmează să fie asigurat de Ilie Bolojan, președintele Senatului și lider al PNL, care va prelua atribuțiile prezidențiale până începerea mandatului candidatului ales la scrutinul din mai.

Klaus Iohannis urmează să părăsească oficial funcția de președinte pe 12 februarie.

Președintele interimar, conform Constituției României, are atribuții limitate față de președintele ales, nu are voie să dizolve Parlamentul și nici nu poate iniția referendum pentru a sonda dorința națiunii.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că demisionează din funcție, după ce Parlamentul a demarat procedura de suspendare depusă de Opoziție.

„Recurg la acest gest, a spus Iohannis, pentru a scuti România de eventualele efecte negative”, a spus Klaus Iohannis, care a adăugat că, dacă procedura suspendării lui din funcție ar fi continuat, România ar fi intrat într-o criză politică, cu efecte negative pe plan intern și extern.

Atribuțiile și limitările președintelui interimar

Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:

1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional

2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora

3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor

4. Poate adresa mesaje Parlamentului

5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului

6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului

7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate

8. Poate participa la ședințele Guvernului

Limitări ale președintelui interimar, conform Constituției

Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:

  • Nu poate dizolva Parlamentul.
  • Nu poate iniția un Referendum.
  • Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.

Pe 10 februarie, înainte să-și anunțe demisia, Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, şi a altor doi judecători: Livia Stanciu şi Attila Varga.

Distincţiile au fost acordate pentru „competenţa şi înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiţiei constituţionale” şi pentru „activitatea de garantare a supremaţiei Constituţiei”.

Cei trei judecători au primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

 În plus, ar putea să-ți placă
Loading RSS Feed

Recomandari STIRIdinROMANIA.ro

Elevul înjunghiat de colegul său, salvat de medicii Spitalului de Copii din Timișoara

Un copil a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara, în urma unui...

Read More...

Vizită crucială la AJOFM Timiș: Comisia Europeană evaluează proiectele pentru ocuparea forței de muncă

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș a fost gazda unei vizite de nivel înalt, după ce...

Read More...

Performanță de excepție a Naționalei Feminine de Tenis de Masă: Medalie de Bronz la Campionatele Mondiale din Londra, după 26 de ani!

Echipa feminină a României, alcătuită din Bernadette Szocs, Elizabeta Samara, Andreea Dragoman, Adina Diaconu și Elena Zaharia, a obținut...

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

CAPTCHA ImageChange Image

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mobile Sliding Menu

stiri & ziare online