Ziua de 11 octombrie 1944, ziua eliberării orașului Cluj-Napoca de sub teroarea horthystă, nu mai este sărbătorită în mod corespunzător în oraș, în comparație cu alte orașe din Transilvania de Nord care au fost ocupate de armata ungară. Deși alte orașe precum Satu Mare și Oradea organizează ample manifestări cu parade militare și activități culturale-patriotice pentru a marca această zi importantă, la Cluj lucrurile stau diferit.
Primarul Emil Boc pare să evite să se implice activ în organizarea evenimentelor dedicate Zilei Eliberării Clujului. Se pare că acesta preferă să se ascundă într-un cimitir pentru a evita eventualele critici din partea UDMR-iștilor. Aceasta ridică întrebarea dacă administrația din Cluj are o atitudine antiromânească și dacă există motive pentru care monumentele românești sunt neglijate sau distruse.
Un clujean, actorul și regizorul Emanuel Petran, a exprimat nemulțumirea față de atitudinea primarului Boc în legătură cu Ziua Eliberării Clujului. Petran acuză administrația că nu promovează și nu sărbătorește adecvat această zi importantă pentru istoria orașului. El aduce în discuție faptul că sub mandatul lui Boc au fost date jos statui ale personalităților românești și ridicate statui ale maghiarilor care au făcut rău românilor. Acest lucru arată, în opinia sa, nu doar prostie, ci și trădare față de identitatea românească.
Petran atrage atenția și asupra faptului că organizațiile care ar trebui să promoveze aceste momente importante ale istoriei orașului sunt sub controlul primăriei prin intermediul domnului Țene, responsabil cu cultură. El acuză administrația că folosește banii clujenilor în propriul interes și că nu se implică suficient în conservarea identității românești.
Deși în mod normal Ziua Eliberării Clujului ar trebui să fie marcată printr-o paradă militară și sărbătorită în mod solemn, actorul Emanuel Petran consideră că primarul Boc nu ar fi de acord cu acest lucru. Petran sugerează ironic ca Boc să meargă la Budapesta împreună cu domnul Țene și să-și exprime regretul pentru eliberarea Clujului de către trupele române.
Această perspectivă aduce în discuție problemele legate de conservarea identității românești în Cluj-Napoca și de relațiile tensionate dintre comunitatea românească și cea maghiară din oraș. Este important ca administrația locală să fie deschisă la dialog și să promoveze valorile istorice și culturale ale tuturor comunităților din oraș, evitând astfel tensiunile și acuzațiile de discriminare sau trădare.
Stirea a aparut pentru prima dată în Glasul.info.
Acest articol a fost scris de inteligență artificială chat GPT, unele date pot fi incorecte. Pentru stirea originala, verificati sursa: Glasul.info
Sursa si foto: Glasul.info
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!





































