Guvernul a aprobat ca România să primească 90.000 de lucrători extracomunitari în 2026, cu 10.000 mai puțin față de 2025

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, principalele domenii de activitate afectate de lipsa de personal sunt:

– curier (26.275),

– manipulant mărfuri (20.912),

– muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (20.484),

– muncitori în construcția de clădiri (17.799),

– lucrător comercial (16.246),

– șofer de autoturisme și camionete (12.237),

– ajutor bucătar (12.077), conducător auto transport rutier de mărfuri (11.135),

– muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (10.878)

– agent de securitate (10.438).

Pentru 2025 și 2024, numărul de permise nou eliberate a fost limitat la 100.000.

Până pe 30 septembrie 2025 au fost eliberate 83.914 avize de angajare/ detașare pentru lucrători străini, iar în curs de soluționare erau alte 7.418 de solicitări, conform Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Prin comparație, în 2024 au fost emise 105.977 avize de angajare/detașare. În aceeași perioadă de referință, au fost eliberate 61.954 permise de ședere temporară în scop de angajare și 156 de permise de ședere în scop de detașare, față de 110.365, respectiv 339 în anul 2024.

De asemenea, datele comunicate de Ministerul Afacerilor Externe arată că, până în 26 septembrie 2025, au fost eliberate 42.544 de vize pentru angajare în muncă cetățenilor străini care urmau să intre în România și au fost respinse 9.851 cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare. Un număr de 272 de astfel de vize au fost anulate ori revocate, iar 4.648 de cereri sunt în curs de soluționare.

Contingentul de lucrători străini se stabilește anual sau ori de câte ori este nevoie, prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

România are tot mai puțină forță de muncă

Între 2015 și 2025, ponderea populației vârstnice de 65 de ani și peste a crescut de la 17% la peste 20%, în timp ce populația aflată la vârsta de muncă, între 15 și 64 de ani, s-a redus de la 67,5% la 64,1% din total, scrie în raportul INS.

În paralel, ponderea copiilor și tinerilor de 0–14 ani a rămas relativ stabilă, în jur de 15–16%, insuficientă însă pentru a compensa pierderile demografice.

INS avertizează că schimbarea numerică şi structurală a populaţiei şi îmbătrânirea demografică influenţează nivelul şi structura populaţiei active.

Populația activă – toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
Populația ocupată – persoanele care au un loc de muncă sau produc bunuri agricole destinate schimbului sau vânzării

În 2024, rata de ocupare a populației de 15-64 de ani a fost de 49,2%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de peste 70%. România se află alături de Grecia și Italia în partea inferioară a clasamentului, în ciuda unei ușoare creșteri față de anii anteriori.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.