Generațiile Z și milenialii în fața provocărilor actuale

La finalul lunii noiembrie, Deloitte, companie globală de soluții și servicii, a dat publicității rezultatele celui mai recent studiu realizat pe România, care indică un profil psihosocial pentru cei din generația Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2006) și mileniali (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994).

„Preocupările milenialilor și a ale celor din generația Z sunt foarte apropiate, costul vieții de zi cu zi rămânând cea mai mare îngrijorare atât pentru mileniali (48%, în creștere de la 43% anul trecut) și pentru cei din generația Z (39%, față de 29% cu un an în urmă). Pe locurile doi și trei în topul îngrijorărilor se află instabilitatea politică și corupția, surse de îngrijorare care urcă anul acesta în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii din România (36%, respectiv 22% dintre mileniali și 23%, respectiv 25% dintre reprezentanții generației Z, preocupați de aceste aspecte). Pentru perspectiva lor profesională, tinerii români acordă prioritate celor trei dimensiuni care sunt considerate vitale în definirea carierei lor, în ansamblu: independența financiară, echilibrul între viața profesională și cea personală, dar și semnificația jobului. Acest al treilea aspect este esențial, tot mai mulți tineri fiind atenți și chiar motivați intrinsec de sensul muncii lor, 92% dintre mileniali și 91% dintre reprezentanții generației Z afirmând că sentimentul ce este dat de o activitate care are sens, dincolo de beneficiile personale, este important pentru satisfacția lor profesională”, spune rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Pentru universități, rezultatele acestui studiu sunt relevante.

„Suntem în fața unei realități care ne conduce la o concluzie strategică pentru viitorul universităților, legată de faptul că noile generații din România așteaptă un sistem universitar modern, conectat la realitate, orientat spre practică, flexibil, digital și etic. Universitățile care se aliniază acestor repere vor deveni centre transformaționale importante pentru viitorul economiei, esențiale pentru formarea unei forțe de muncă competitive în economia automatizată”, concluzionează rectorul UVT.

Ca potențiale direcții strategice de acțiune, rectorul UVT enumeră:

„1. Modernizarea curriculumului din programele universitare, pentru relevanță reală, prin revizuirea acestor programe pentru integrarea competențelor noi cerute: soft skills și hibride, prelurarea datelor, management de programe, micro-certificări orientate spre tehnologie AI și automatizare;

2. Introducerea unui program obligatoriu de „AI Literacy” pentru toți studenții prin oferirea de traininguri scurte privind utilizarea AI, etică și riscuri; laboratoare aplicate; certificări recunoscute în industrie;

3. Extinderea componentei practice și a mentoratului prin realizarea de proiecte aplicate în parteneriat cu companii, programe de mentorat cu profesioniști  sau internship obligatoriu și evaluare pe bază de proiect;

4. Flexibilitate educațională adaptată nevoilor generațiilor digitale prin implementarea unor programe hibride, online, modulare, a unor trasee personalizate de învățare, precum si a unor facilități financiare pentru reducerea barierelor de acces;

5. Centre universitare pentru „re-skilling și up-skilling” în domeniul AI, care vor avea ca obiectiv formarea rapidă și certificată pentru domenii expuse automatizării (HR, financiar, logistică, administrativ), prin parteneriate cu instituții publice și companii;

6. Consolidarea ecosistemului industrie–universități prin co-crearea de curriculă cu companii tech; laboratoare sponsorizate; programe duale studiu–muncă;

7. Sprijin pentru starea de bine și reducerea stresului prin servicii profesioniste de consiliere, time-management, prevenția burnout-ului, precum și instruirea cadrelor didactice pentru a gestiona încărcarea academică;

8. Integrarea temelor ESG (Mediu, Societate, Guvernanță) și a eticii în formarea studenților prin cursuri obligatorii despre etică profesională, impact social, sustenabilitate și responsabilitatea utilizării AI.”