Demolarea podului de la Găvojdia: controversă și salvare

Demolarea podului de la Găvojdia stârnește în continuare controverse! Activiștii cer salvarea obiectivului de o importanță istorică deosebită.

Autoritățile județene au dispus demolarea podului care face legătura între cele două părți ale localității, unind malurile pârâului Spaia.

În ultimii ani, mai multe ONG-uri precum Asociația PRIN BANAT și Fundația PRO PATRIMONIU, dar și personalități care activează în domeniul conservării patrimoniului au tras mai multe semnale de alarmă pentru salvarea podului, însă autoritățile au refuzat să schimbe amplasamentul noului pod pentru a-l proteja pe cel vechi.

Mai exact, demolarea vechiului pod de la Găvojdia a fost trasată prin studiul de fezabilitate realizat de SC Infrac Project SRL din Iași, care a considerat că “podul a fost realizat în urmă cu cca. 85 ani”. În același timp, Proiectul Tehnic, întocmit de SC Path’s Rout SRL și prezentat Consiliului Județean Timiș în anul 2022 vehiculează o altă dată, deși are la bază același studiu de fezabilitate, și anume faptul că podul are o vechime de circa 130 ani.

Conform istoricului de artă Cristian-Oliviu Gaidoș și muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastica Lugoj, podul boltit de la Găvojdia, datează de la mijlocului secolului al XIX-lea (1845-1848), asta prin analogie cu construcții similare din același areal istoric (Pod Foeni, jud. Timiș; Podul Kapus din Gyula, comitatul Békés – 1816; Podul din Kölesdi, comitatul Tolna – 1830), după materialul de construcție utilizat și formă.

“Poduri de piatră boltite, menționate în documente cu numele de Gewölbte brücke sau boltozott kőhid, indiferent de materialul folosit (piatră, cărămidă), au fost puține la număr și le regăsim doar pe drumurile principale supuse presiunilor de trafic (transport mărfuri și rute de poștalion). Până la începutul secolului XX, cele mai frecvente poduri au fost cele de lemn (fahíd), ușor de reconstruit și reparat. Importanța acordată podului de la Găvojdia, care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, rezidă în poziția geografică a localității aflată pe drumul principal de poștă dintre Lugoj (capitala Comitatului Caraș) și Orșova, orașul de la granița regatului maghiar (Lugos – Orsovai országút/államut, Lugos-Orsovaer Landstrasse). Prima secțiune a drumului de stat, între Lugoj și Jupa a fost administrată de trezoreria maghiară până la dizolvarea Graniței Militare Bănățene (1872). Podul de la Găvojdia s-a numărat printre cele 8 poduri (7 boltite din cărămidă, unul de lemn) și 24 de treceri peste canale menționate pe acest traseu în 1865. Întreținerea acestora s-a realizat prin taxele de drum percepute de Trezoreria Maghiara (Fest Vilmos, Magyarország álladalmi és országos útjai – IX, în Statisztikai és Nemzetgazdasági Közlemények, I, Pesta, pp. 257-258)“, spune istoricul Cristian-Oliviu Gaidoș.

Deși podul a fost reparat în mai multe rânduri (1863, 1876, 1894) a continuat să facă parte din Drumul Național 6 (astăzi E 70) până în 1973. În acest an s-a realizat varianta ocolitoare a localității Gavojdia, iar podul a fost inclus în drum județean DJ 584A.

“În ciuda eforturilor noastre comune de a salva de la demolare acest monument unic de arhitectură din zona Lugojului, care aparține patrimoniului preindustrial, am întâmpinat opoziția vehementă a Consiliului Județean Timiș! Cererea de clasarea în regim de urgență a podului, pe care Direcția Județeană de Cultură Timiș a aprobat-o în 13 septembrie 2024 (Nr. 3982/2024), a fost contestată de Consiliul Județean Timiș“, mai spune Cristian-Oliviu Gaidoș.

Conform susținătorilor, podul de la Găvojdia poate fi restaurat și transformat în pod pietonal, asemenea celui de la Cerneteaz, și integrat unui circuit turistic local alături de alte monumente din comuna Găvojdia, precum conacul Gartner, conacul Bukovinszky sau curia Schwab.

Totuși, la mijlocul lunii octombrie 2024, licitația pentru demolarea vechiului pod, respectiv ridicarea celui nou, a fost câștigată de firma COMPACT PRODUCT din Lugoj.

Construcția noului pod costă 2,2 milioane de lei plus TVA, iar lucrările vor dura șase luni. Proiectul prevede construirea unui pod din beton armat, cu caracteristici adaptate traficului modern.

Noul pod va avea o deschidere de 17 metri și o lungime totală de 22,10 metri, cu o lățime de 11,20 metri.
Partea carosabilă va avea 7,8 metri, trotuarele vor avea 1,5 metri pe fiecare parte, iar spațiile pentru parapete, câte 20 de centimetric.

Suprastructura podului va fi realizată din grinzi din beton precomprimat, iar infrastructura va include două culei cu fundații din beton clasa C25/30. Proiectul prevede, de asemenea, utilizarea de elemente prefabricate, precum grinzile de 18 metri lungime, care vor asigura stabilitatea și siguranța structurii.