De ce vede legiuitorul în părinte un ,,amendabil”? – Politica si Galati

Mihaela KANTI

Răspunsul simplu este – pentru că așa vrea!

În această perioadă, pe lângă noianul de lucruri de făcut, școlile trebuie să organizeze inclusiv ședințele cu părinții, pentru alegerea reprezentanților părinților.

În școlile care dezvoltă relații de cooperare cu părinții nu există prea multe tensiuni, iar atunci când apar probleme, școala le rezolvă, așa cum poate.

Acolo unde lucrurile se ,,rezolvă” pe picior de război familiile sînt afectate. Acest mod al legiuitorului de a vedea relația școală/părinte drept tabere antagonice este contraproductivă atât școlii, cât și familiilor. Cei mai afectați sînt copii.

Reprezentanților părinților le revine misiunea de a media conflictele. Acolo unde școala nu este dispusă să dezvolte relații armonioase, ședințele pentru alegerea reprezentanților părinților pe școală se organizează pe hârtie, la ore la care părinții nu pot participa, tocmai pentru a nu fi prezenți.

Legiuitorul prevede amendarea părintelui care nu a semnat contractul cu școala. Astfel a fost creată premiza unui conflict. Reprezentanții părinților ar trebui să introducă și ei un anendament în acest tip de contract.

Prevederea de amenzi, camerele de liniștire, reeducarea părinților… sint pretexte de gâlceavă. După ce că avem atâtea conflicte pe Glob, ne mai găsim și noi pricini de confruntare! Poate atunci când scrii legi, aplici empatia, cel ce ești legiuitor! Și te gândești la construcție, creștere și nu la distrugere și dezbinare. Școala nu trebuie să fie un inamic, ci oamenii pe care ii revezi cu drag, ca părinte și mai ales ca elev.

Vremurile sint tulburi oricum. Eu vă doresc tuturor să găsiți puterea înțelegerii, oriunde v-ați afla, cu orice v-ați confrunta!

Continua lectura pe politicasigalati.wordpress.com