Curtea de Apel Iași transmite un mesaj ferm

Curtea de Apel Iași transmite unul dintre cele mai ferme mesaje din ultimele luni, într-un moment în care discursul politic a pus sistemul judiciar în centrul unei campanii de culpabilizare publică. După decizia Curții Constituționale din 18 februarie 2026, instanța ieșeană afirmă clar că hotărârea reprezintă „o cimentare a efortului consistent și susținut timp de câțiva ani de acuzare a sistemului judiciar pentru eșecurile exponenților celorlalte puteri ale statului”.

Judecătorii resping ideea că instanțele ar fi responsabile pentru întârzieri legislative, pentru ratarea jaloanelor europene sau pentru efectele unor decizii politice. „Neîndeplinirea jaloanelor europene nu a fost și nu este un fenomen la îndemâna puterii judecătorești”, subliniază Curtea de Apel Iași. Este un răspuns la o retorică politică intensificată în ultimele luni, în special din partea premierului Ilie Bolojan, care a prezentat reforma pensiilor magistraților drept o corecție necesară a unor „inechități” ce ar fi afectat încrederea în stat. Problema nu este existența unei dezbateri despre pensii, ci transformarea corpului magistraților într-un țap ispășitor pentru disfuncții care nu îi aparțin. Curtea de Apel Iași amintește un fapt esențial: în numeroase situații, instanțele au compensat lipsa de intervenție a legislativului sau blocajele generate de decizii constituționale. În cazurile în care CEDO a constatat deficiențe legislative interne, judecătorii români au aplicat direct normele europene pentru a proteja drepturile cetățenilor. În alte situații, au suplinit vidul legislativ creat de inacțiunea Parlamentului. Un exemplu este cel al prescripției răspunderii penale. Efectele nu au fost rezultatul unei voințe arbitrare a instanțelor, ci consecința neintervenției legislative, deși existau avertismente clare în deciziile Curții Constituționale. Cu toate acestea, responsabilitatea publică a fost plasată pe umerii judecătorilor. Instanța ieșeană enumeră și problemele structurale ignorate ani la rând: posturi insuficiente, ocupate sporadic, schimbări frecvente ale completurilor de judecată, infrastructură precară, săli de ședință insuficiente, modificări legislative în cascadă și necorelate. Toate acestea afectează coerența și previzibilitatea actului de justiție.

„Tot acest context greoi și epuizant a fost pus pe umerii judecătorilor”, arată comunicatul. Compararea cu un sportiv obligat să performeze fără condiții adecvate este relevantă. Nu vorbim despre privilegii, ci despre resursele minime necesare pentru a susține un sistem care funcționează deja la limită. În acest context, ofensiva politică a Guvernului și a PNL împotriva magistraților capătă o dimensiune periculoasă. Când reforma este prezentată exclusiv în termeni de „privilegii” și „corecții”, fără a recunoaște dezechilibrele reale din sistem și fără a asuma responsabilitatea pentru eșecurile legislative, mesajul transmis opiniei publice este că justiția ar fi problema centrală a statului român. Curtea de Apel Iași propune soluții clare: ponderarea volumului de muncă, regândirea interdicțiilor și incompatibilităților, intervenția forurilor europene competente. Sunt măsuri tehnice, nu revendicări politice. Sunt propuneri care vizează eficiența și calitatea actului de justiție, nu protejarea unor interese. Magistrații nu contestă nevoia de reformă. Contestă modul în care aceasta este făcută și modul în care sunt transformați într-o categorie stigmatizată public. Independența justiției nu este un privilegiu, ci o garanție constituțională. Atunci când discursul politic sugerează că instanțele sunt vinovate pentru eșecuri care țin de alte puteri ale statului, echilibrul constituțional este afectat. În locul unui dialog real, asistăm la o confruntare. În locul unei analize structurale, la o campanie de presiune publică. Iar reacția Curții de Apel Iași arată că sistemul judiciar nu mai acceptă să fie prezentat drept sursa tuturor problemelor. Justiția nu poate fi reformată prin stigmatizare. Și nici consolidată prin punerea la zid a celor care, în ultimă instanță, apără drepturile cetățenilor.