Prima pagină » Condițiile de pază a comorilor dacice furate din Muzeul Brents nu ar fi fost respectate. „Figura existența unui post de control 24 din 24”
Condițiile de pază a comorilor dacice furate din Muzeul Brents nu ar fi fost respectate. „Figura existența unui post de control 24 din 24”
Sâmbătă dimineață, la ora 3.45, trei infractori aruncau în aer o parte dintr-un perete al Muzeului Brents din Olanda, intrau în clădire și plecau de acolo cu coiful geto-dacic descoperit la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.
„Au dispărut un coif și trei brățări”, confirma sâmbătă dimineață pentru Europa Liberă Natalia Intotero, ministrul Culturii.
Obiectele dispărute sunt coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, anunța apoi Ministerul Culturii, într-un comunicat.
Descoperit la Coțofenești, coiful dacic din aur este unicat și cea mai valoroasă dintre cele patru piese furate din muzeul olandez.
La momentul incidentului, în clădirea Muzeului Brents nu se afla niciun paznic, deși ar fi trebuit să fie, conform contractului cu Muzeul Național de Istorie a româniei, care oferise 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint, ca parte a unei expoziții referitoare la Dacia.
„În declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului, figura existența unui post de control 24 din 24”, a spus duminică dimineață, în cadrul unei conferințe de presă, istoricul Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.
„Figurează în contractul pe care l-am semnat”, a întărit el. „Tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”.
Unul dintre obiectele din aur prezent în expoziția „Dacia” de la Muzeul Brents din Olanda.
Expoziția „Dacia – Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025.
Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.
În total era vorba de 673 de obiecte din comori de aur și argint care provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.
În ce condiții a avut loc expoziția „Dacia” din Olanda
Conform directorului MNIR, sistemul de securitate a fost verificat pe două pariere: pe de o parte de către asigurător, o mare companie olandeză, care a plătit asigurarea, pe de altă parte de colegi muzeografi români, care au verificat sistemul de pază la fața locului.
„Înainte de a demara discuțiile propriu-zise, noi am solicitat un document internațional care conține toate datele tehnice ale clădirii, accese, dotări în ceea ce privește funcționarea și sistemul de securitate”, a explicat Oberländer-Târnoveanu.
În plus, asigurătorul a solicitat, având în vedere valoarea excepțională a pieselor expuse, întârirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieșirea de urgență și alte spații care să nu fie direct în contact cu expoziția, a mai spus directorul MNIR.
Valoarea la care a fost asigurată întreagul lot de 673 de obiecte a fost de 30 de milioane de euro. Din motive care țin de ancheta în curs, Oberländer-Târnoveanu nu a putut preciza valoarea de asigurare a obiectelor furate.
Expoziție cu repetiție
Olanda nu este prima țară destinatară a unei expoziții în care sunt prezentate comorile geto-dacice. Versiuni ale acestei expoziții au fost prezentate în Germania, China, Ungaria, Portugalia, Spania, Italia și urmau să fie prezentate în Polonia, a spus duminică Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, prezentă în cadrul conferinței de presă organizate de Muzeul Național de Istorie a României.
Expoziții de artefacte dacice, similare celei din Olanda, au mai avut loc și în alte țări europene sau asiatice, fără a exista însă vreun incident.
Cât privește acceptarea colaborării cu Muzeul din Brents, aflat într-o localitate mică, cu puțin peste 70.000 de locuitori, Ernest Oberländer-Târnoveanu spune că principalul criteriu a fost activitatea lui.
„S-a remarcat prin marile expoziții internaționale pe care le organizat. A primit tipul de muzeu european al anului, în urmă cu trei ani a fost muzeul anului din Olanda”, a argumentat opțiunea directorul MNIR.
Celulă guvernamentală de criză
Premierul Marcel Ciolacu a anunța duminică organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate.
Din ea fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului de Justiție, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii. „Mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a anunțat premierul Ciolacu. În plus, a discutat cu ministrul Predoiu să trimită de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc. „Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a mai transmis Ciolacu.
Furt în ajunul închiderii expoziției
Expoziția „Dacia – Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025. Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat. Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.). „Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut. Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
Sâmbătă dimineață, la ora 3.45, trei infractori aruncau în aer o parte dintr-un perete al Muzeului Brents din Olanda, intrau în clădire și plecau de acolo cu coiful geto-dacic descoperit la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.
„Au dispărut un coif și trei brățări”, confirma sâmbătă dimineață pentru Europa Liberă Natalia Intotero, ministrul Culturii.
Obiectele dispărute sunt coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, anunța apoi Ministerul Culturii, într-un comunicat.
Descoperit la Coțofenești, coiful dacic din aur este unicat și cea mai valoroasă dintre cele patru piese furate din muzeul olandez.
La momentul incidentului, în clădirea Muzeului Brents nu se afla niciun paznic, deși ar fi trebuit să fie, conform contractului cu Muzeul Național de Istorie a româniei, care oferise 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint, ca parte a unei expoziții referitoare la Dacia.
„În declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului, figura existența unui post de control 24 din 24”, a spus duminică dimineață, în cadrul unei conferințe de presă, istoricul Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.
„Figurează în contractul pe care l-am semnat”, a întărit el. „Tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”.
Unul dintre obiectele din aur prezent în expoziția „Dacia” de la Muzeul Brents din Olanda.
Expoziția „Dacia – Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025.
Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.
În total era vorba de 673 de obiecte din comori de aur și argint care provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.
În ce condiții a avut loc expoziția „Dacia” din Olanda
Conform directorului MNIR, sistemul de securitate a fost verificat pe două pariere: pe de o parte de către asigurător, o mare companie olandeză, care a plătit asigurarea, pe de altă parte de colegi muzeografi români, care au verificat sistemul de pază la fața locului.
„Înainte de a demara discuțiile propriu-zise, noi am solicitat un document internațional care conține toate datele tehnice ale clădirii, accese, dotări în ceea ce privește funcționarea și sistemul de securitate”, a explicat Oberländer-Târnoveanu.
În plus, asigurătorul a solicitat, având în vedere valoarea excepțională a pieselor expuse, întârirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieșirea de urgență și alte spații care să nu fie direct în contact cu expoziția, a mai spus directorul MNIR.
Valoarea la care a fost asigurată întreagul lot de 673 de obiecte a fost de 30 de milioane de euro. Din motive care țin de ancheta în curs, Oberländer-Târnoveanu nu a putut preciza valoarea de asigurare a obiectelor furate.
Expoziție cu repetiție
Olanda nu este prima țară destinatară a unei expoziții în care sunt prezentate comorile geto-dacice. Versiuni ale acestei expoziții au fost prezentate în Germania, China, Ungaria, Portugalia, Spania, Italia și urmau să fie prezentate în Polonia, a spus duminică Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, prezentă în cadrul conferinței de presă organizate de Muzeul Național de Istorie a României.
Expoziții de artefacte dacice, similare celei din Olanda, au mai avut loc și în alte țări europene sau asiatice, fără a exista însă vreun incident.
Cât privește acceptarea colaborării cu Muzeul din Brents, aflat într-o localitate mică, cu puțin peste 70.000 de locuitori, Ernest Oberländer-Târnoveanu spune că principalul criteriu a fost activitatea lui.
„S-a remarcat prin marile expoziții internaționale pe care le organizat. A primit tipul de muzeu european al anului, în urmă cu trei ani a fost muzeul anului din Olanda”, a argumentat opțiunea directorul MNIR.
Celulă guvernamentală de criză
Premierul Marcel Ciolacu a anunța duminică organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate.
Din ea fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului de Justiție, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii. „Mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a anunțat premierul Ciolacu. În plus, a discutat cu ministrul Predoiu să trimită de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc. „Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a mai transmis Ciolacu.
Furt în ajunul închiderii expoziției
Expoziția „Dacia – Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025. Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat. Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.). „Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut. Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
O particularitate majoră care face sectorul construcțiilor atractiv este existența încasărilor mari. O înființare inteligentă de firmă construcții /...
Președintele ANRE, George Niculescu: ”Consolidarea și dezvoltarea Sistemului Energetic Național nu se face cu proiecte speculative”
București, 24 aprilie –...
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Agenția Națională pentru Sport au semnat miercuri, 22 aprilie a.c., un...
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) anunță finalizarea portului turistic de agrement în cadrul proiectului „Dezvoltarea turistică a...
Bună dimineața, iată cele mai recente evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu.Declarații contradictorii legate de presupuse negocieri de pace....
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru a crea profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.