Cel puțin 4 piese importante din tezaurul dacic au fost furate din Muzeul Drents, în Olanda

O explozie puternică a avut loc la sediul muzeului Drents din oraș Assen sâmbătă dimineață, în jurul orei 03:45. Conform publicației nos.nl, geamurile muzeului s-au spart, iar clădirile din jur au fost și ele avariate.

Printre alte exponate, muzeul găzduia 673 de piese dacice din aur și argint, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.

„Au dispărut un coif și trei brățări”, a declarat pentru Europa Liberă Natalia Intotero, ministrul Culturii.

Este vorba de coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, a transmis Ministerul Culturii într-un comunicat.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, menționează acesta.

Potrivit poliției olandeze, la jaf au participat mai mulți autori iar spargerea a fost bine pregătită, fiind distrus singurul perete exterior al muzeului.

Nimeni nu a fost arestat până acum. Cu toate acestea, autorii pot fi văzuți pe înregistrările pe camerele de luat vederi iar o mașină a fost găsită incendiată.

Directorul general al muzeului Drents, Harry Tupan, a numit-o „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”.

Reacția autorităților române

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cursul dimineții de 25 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României, a avut loc o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. „Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.

Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, se arată în comunicatul de presă transmis de MAE.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România.

Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă că „piesele din tezaurul dacic trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România”.

„Am încredere ca partea olandeză îşi va face treaba și îi vor prinde rapid pe hoți. Am discutat cu ministrul de Externe, domnul Hurezeanu, și l-am asigurat de întreg sprijinul Guvernului României pentru soluționarea rapidă a situației. Aceste piese de o valoare inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”, a transmis Marcel Ciolacu pe Facebook.

Furt în ajunul închiderii expoziției

Expoziția „Dacia – Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025.

Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.

Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.

Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.).

„Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut.

Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.

Istoric de artă: E un dezastru pentru România

Fostul procuror Augustin Lazăr (procuror general al României 2016-2019), a fost cel care, începând cu anul 2004, a coordonat timp de aproximativ 10-15 ani o amplă anchetă prin care au fost recuperate 13 din 24 de spirale de brățări dacice care au fost furate din siturile arheologice din proximitatea cetăţii Sarmizegetusa Regia și traficate de-a lungul timpului printr-o amplă rețea.

Vorbind despre jaful de la Muzeul Drents din Olanda, Augustin Lazăr a spus că „piesele furate sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României” și că sunt „buni ambasadori ai României în toate expozițiile”. „Ele sunt foarte valoroase și toată lumea stă cu ochii pe ele. Iată, ingeniozitatea hoților pune la încercare noile generații de polițisti.”

„Sunt convins că ele vor fi puse în urmarire prin INTERPOL și recuperate. Lecția acestui eveniment trist ne arată că trebuie să investim mai mult în protejarea patrimoniului cultural. Iar când avem asemenea bunuri valoroase să le respectăm și nu să le defăimăm în interesul impunității hoților, spunând că ar fi falsuri”, a menționat fostul procuror general al României.

Istoricul de artă Arthur Brand, cunoscut drept „detectivul de artă”, a descris jaful ca parte a unei tendințe îngrijorătoare. „Împotriva acestui tip de spargere, niciun muzeu nu se poate proteja pe deplin”, a spus el, citat de NL Times.

„Acesta este un scenariu de coșmar pentru orice muzeu”, susține Brand. „Tablourile sunt adesea furate cu intenția de a le vinde sau de a le returna ulterior. Dar aurul este furat pentru a fi topit. Pentru România, este un dezastru; această colecție era un patrimoniu național semnificativ.”

Ultimul furt face parte dintr-un val îngrijorător de infracțiuni din muzee în Țările de Jos.

În noiembrie 2024, tot o explozie a permis furtul de gravuri Warhol dintr-o galerie din Oisterwijk. Incidente similare au avut loc în iunie 2022 la târgul de artă TEFAF din Maastricht și în 2020 la Muzeul Singer Laren, unde a fost furată lucrarea Lentetuin a lui Van Gogh.

În urmă cu nouă ani, mai mulți români erau implicați în „jaful secolului”: șapte tablouri de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud erau furate din Muzeul Kunsthal, din Rotterdam. Operele de artă nu au fost recuperate nici acum, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Hoții susțin că ar fi ars tablourile în soba unei locuințe din Carcaliu, județul Tulcea.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI