Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj

Deși este situată central,  în imediata apropiere a Podului de fier, Casa de Cultură a Sindicatelor nu este un edificiu care să fie atît de prezent în conștiința lugojenilor, față de vechile palate ale urbei ridicate la începutul secolului XX.

La împlinirea a 50 de ani, este momentul să o readucem în atenție, prin mărturiile directorului Iosif Crăciunescu. Domnul Crăciunescu, inginer de meserie (absolvent al Politehnicii din Timișoara, secția TCM, promoția 1981) și economist, deține această funcție de la 1 iulie 1988.

Lucrările au început în anul 1974 și s-au încheiat în mare parte în 1975, odată cu cele 51 de ”surate” ale sale din toată țara. Recepția finală a avut loc în 1981. Clădirea a fost construită din fondurile Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR, singura centrală sindicală reprezentativă la acea vreme.

De ce a fost ales Lugojul?

”În general, casele de cultură ale sindicatelor s-au ridicat în capitalele de județ, dar pentru că Lugojul avea o îndelungată tradiție cultural – artistică, s-a optat pentru orașul nostru și nu pentru Timișoara, care oricum avea mai multe locații: Clubul cultural CFR, Clubul cultural Constructorul, Clubul 1 Mai (situat lângă Stadionul UMT), care aparținea de IJTL, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara – sala Lira, sala Modex și alte spații pentru spectacole. La Lugoj, erau doar Teatrul Municipal și Clubul ITL, care avea și cinematograful cu același nume”, spune dl. Iosif Crăciunescu.

Dimensiuni impresionante

Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj este un imobil de mari dimensiuni, cum nu se mai construiesc azi. Suprafața desfășurată este de 3.386 mp, suprafața utilă (a încăperilor) 2.861 mp, și amprenta la sol, de 1.531 mp.

Clădirea dispune de un subsol funcțional, cu sală ce sport, sală de culturism și suprafață închiriată pentru restaurant (Rynos). În plus, subsolul tehnic mai cuprinde fosta discotecă Roxy, care are nevoie de restaurare conform condițiilor apprute după incendiul de la ”Colectiv”.

Cea mai mare sală de spectacole din oraș

La parter se află cea mai mare sală de spectacole din oraș, cu 499 de locuri. Scena are o deschidere de 14 metri, o profunzime de 8 metri și dispune de fosă pentru orchestră.

Aici au avut loc numeroase evenimente culturale, spectacole de operă și balet organizate de Opera din Timișoara, în timpul directoratului lui Corneliu Murgu (animator cultural: prof. Simona Avram), precum și reprezentații teatrale memorabile, cum ar fi piesa ”Take, Ianke și Cadâr” (Teatrul Național din București), cu o distribuție remarcabilă: Radu Beligan, Marin Moraru și George Dinică.

La parter, mai sunt două săli de curs cu câte 40 de locuri fiecare, folosite la formarea profesională a adulților și două birouri administrative.

Foaierul sau holul CCS, cu o suprafață generoasă, a găzduit târguri, expoziții cu vânzare, și revelioane ale Sindicatului Învățământului, care avea cor, teatru și un ansamblu folcloric numit ”Timișul” (coregrafia: prof Mircea ”Titi” Popescu și conducerea muzicaș, Socol Ianculovici). Tot aici se mai află o sală tehnică, care adăpostește instalația de ventilare a sălii de spectacole.

La etaj, se află sala ”Studio” cu 130 de locuri, unde au loc conferințe, manifestări cu caracter politic și științific, cu oaspeți precum Ion Iliescu, Traian Băsescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Nicolae Manolescu etc.

Biblioteca cu peste 25.000 de volume, care poate fi accesată și azi, a fost gazda cenaclurilor literare ”Cuvinte românești” și apoi ”Banat” și sediu al revistelor culturale ”Cuvinte românești” și ”Arcade”, coordonată de criticul de artă Ioan Iovan. Tot aici au sediul două sindicate afiliate, CNSRL Frăția și CSDR.

Etajul mai adăpostește birouri administrative, încă o sală de curs cu 30 de locuri. Aici a funcționat și radioclubul coordonat de regretatul Gheorghe Ștef, cu bune rezultate pe plan național.

Organizarea actuală

Casele de Cultură ale Sindicatelor sunt constituite în Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), cu sediul la București și care cuprinde 51 de așezăminte.

Acestea sunt la Alba Iulia, Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Botoșani, Buftea, Buzău, Călan, Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Constanța, Focșani, Galați, Iași, Medgidia, Miercurea Ciuc, Onești, Oradea, Orșova, Petroșani, Pitești, Ploiești, Reșița, Roman, Satu Mare, Sf. Gheorghe, Sibiu, Suceava, Tg. Măgurele, Tg. Mureș, Vaslui, Rm. Vâlcea, Zalău, Zimnicea… și, bineînțeles, Lugoj.

Activitatea este coordonată de un Consiliu director, format din membrii celor patru mari confederații sindicale reprezentative: CNSRL – Frăția, Cartel Alfa, BNS și CSDR.

Patrimoniul este al ANCSSR, iar acest lucru este foarte important și explică de ce Primăria nu se poate implica în reparații.

La Lugoj, Consiliul director e format din reprezentanții celor patru federații sindicale la nivel local: Constantin Savu – CNSRL Frăția, Constantin Nedela – BNS, Gabriela Șoreanu – Cartel Alfa și Radu Bilavu – CSDR.

”Suntem pe autofinanțare totală”

Directorul instituției, ing. Iosif Crăciunescu precizează că ”suntem pe autofinanțare totală, veniturile fiind obținute din taxele de la cursurile de formare profesională, închirieri de spații, organizarea de evenimente și, în mai mică măsură, din donații și sponsorizări.

Din cauza vechimii de 50 de ani, este necesară efectuarea unor reparații capitale, lucru pe care nu-l putem acoperi financiar integral. Am efectuat totuși lucrări de întreținere în regim propriu, cu firme din oraș, unele din ele executând și lucrări pro-bono”.

Decret semnat de Manea Mănescu

Instituția dispune de ”celebrul” platou în suprafață de 5.740 mp, care a fost întabulat cu folosință gratuită pe termen nelimitat de către Guvernul României în anul 1974. Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al republicii Socialiste România ”se transmite în folosință gratuită UGSR-ului, fără termen”, terenul respectiv. Decretul a fost semnat de președintele Consiliului de miniștri din acea vreme, Manea Mănescu.

Casa de Cultură a Sindicatelor – priorități imediate

Ca o concluzie la discuția noastră, directorul Iosif Crăciunescu spune că ”prioritățile imediate sunt întreținerea sălii de spectacole și a sistemului de încălzire, instituția beneficiind de o centrală nouă, performantă. Obligatorie este repararea acoperișului. Singura soluție, în opinia mea, este ca CCS să fie preluată de Consiliul local sau finanțarea să fie asigurată de sindicate. Ținem legătura cu dl. Adrian Boaje, care este președintele ANCSSR”.

Menționăm că, în trecut, au fost încercări de închiriere din partea Consiliului local, pe o perioadă mai lungă, în timpul mandatului primarului Boldea, și o solicitare de cumpărare a imobilului, la începutul mandatului primarului Buciu, ambele neconcretizate, din păcate.