Boala cardiovasculară – principală cauză de morbiditate și mortalitate în lume

Boala cardiovasculară (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume. Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate și se estimează că în 2030 vor atinge cifra de 23 de milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii.[1]

Grupul bolilor cardiovasculare includ afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator.[2] Acestea cuprind toate bolile inimii și ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Factorii de risc cardiovascular sunt multipli și se pot împărți în doua categorii: neinfluențabili și influențabili. Primii includ,  genul, vârsta, poziția socioeconomică, factorii de mediu și antecedentele familiale ale bolii. Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare includ hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă. De asemenea, prezența hipertensiunii arteriale reprezintă un factor de risc pentru apariția accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic, etc. [3]^,[4]

Situația bolilor cardiovasculare:

• Conform datelor Societatii Europene de Cardiologie în anul 2019, s-a estimat că sunt aproximativ 113 milioane persoane care trăiesc cu boli cardiovasculare. În România, conform datelor medicilor de familie 1 din 4 persoane, deci peste 4 milioane de români, se aflau în evidență cu o boală cardiovasculară.
• Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în UE.  În 2020 au existat 1,7 milioane decese cauzate de bolile sistemului circulator, un procent echivalent cu 32,7% din totalul deceselor. În România 1 din 2 persoane au decedat printr-o afecțiune cardiovasculară, reprezentând un procent de 52%, aproape dublu față de ponderea la nivelul UE:
• Ratele standardizate ale mortalității prin boli cardiovasculare în România sunt de două ori și jumătate mai mari decât media europeană [5];
• Boala ischemică cardiacă și accidentul vascular cerebral ocupa primele doua locuri în ierarhia afecțiunilor care generează dizabilitate și deces prematur penru români;
• În România, ratele mortalității prin accident vascular cerebral au fost de trei până la patru ori mai mari decât media UE ¹² ;
• În România, factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt la valori mari, astfel: consum redus de fructe și legume= 98%, activitate fizică inadecavată= 92%, suprapondere și obezitate= 59%, colesterol crescut= 55%, consum episodic abuziv de alcool= 35%, fumat= 19%, Hipertensiune arterială= 16%, valori crescute ale glicemiei= 15%.

S-a dovedit faptul că, prin renunțarea la fumat, reducerea cantității de sare, consumul mai mare al fructelor și legumelor, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool se reduce riscul apariției de boli cardiovasculare. Politicile de sănătate, precum și identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular  sunt esențiale. Astfel, decesele premature prin boli cardiovasculare ar putea fi prevenite.[6]  De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite un tratament adecvat precoce. De aceea, cunoașterea factorilor de risc și ale parametrilor relevanți pentru boala cardiovasculară poate contribui la prevenirea inițierii procesului patologic și severității bolii.

În acest context, în luna decembrie se derulează la nivel național, sub sloganul „Dăruiți o inimă sănătoasă celor dragi! Cunoașteți-vă riscul și preveniți apariția bolilor cardiovasculare!”, campania privind prevenția bolilor cardiovasculare – “Inimi în dar”.

Scopul acestei campanii este informarea adulților cu privire la factorii de risc cardiovascular și efectele acestora asupra sănătății în vederea creării unor comportamente sănătoase.

 Obiectivele campaniei sunt:

• Înțelegerea faptului că la nivel populațional riscul cardiovascular este unul foarte crescut. Românii au un risc mare de îmbolnăvire prin boala cardiovasculară, risc mare de deces și factori de risc nefavorabili foarte frecvenți;
• Creşterea nivelului de informare și conştientizare al adulților cu privire la factorii de risc cardiovascular și necesitatea controlului și reducerii acestora;
• Creşterea nivelului de informare conştientizare al pacienților cu boala cardiovasculară cu privire la importanța parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular și importanța respectării recomandărilor și tratamentului prescris de medic.

[1] Fawzy A M , Lip G, Cardiovascular disease prevention: Risk factor modification at the heart of the matter The Lancet Regional Health – Western Pacific, 17, 2021
[2]European Society of Cardiology: Cardiovascular disease statistics 2021, European Heart Journal (2022) 43, 716–799
[3] HEARTS technical package for cardiovascular disease management in primary health care: risk based CVD management,  World Health Organization 2020
[4] Dipannita Adhikary , Shanto Barman , Redoy Ranjan , Hana Stone , A Systematic Review of Major Cardiovascular Risk
Factors: A Growing Global Health Concern, DOI: 10.7759/cureus.30119
[5] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/HLTH_CD_ASDR2__custom_7765489/default/table
[6] https://www.who.int/health-topics/cardiovascular-diseases#tab=tab_1