Angajații vor primi acțiuni la firmă

În sudul județului Vaslui, la Fălciu, Titinel și Gelu Profirel Ursu conduc o fermă care nu seamănă cu majoritatea exploatațiilor din zonă. Nu pentru că ar avea cele mai multe hectare — sunt peste 2.300, o suprafață respectabilă, dar nu spectaculoasă pentru regiune. Diferența stă în trei decizii pe care cei doi frați le-au luat și pe care puțini fermieri români le iau: au scos porumbul aproape complet din câmp, pariază pe o cultură pe care alții o ignoră, iar pe cei 12 angajați vor să îi facă, în timp, coproprietari ai afacerii.

„Porumbul nu mai are sens aici”

Din cele peste 2.300 de hectare ale Agriprod Ursu SRL, anul acesta doar 20 au fost semănate cu porumb. Restul s-a dus către culturi mai potrivite cu vremea tot mai capricioasă din estul țării. „În trecut aveam și peste 100 de hectare. Astăzi cultura nu mai aduce profit în zona noastră”, spune Gelu Profirel Ursu. Cele 20 de hectare rămase nu sunt o concesie făcută pieței, ci proprietarilor de teren care le arendează frații și care au cerut, expres, să mai vadă porumb pe parcelele lor.

În locul porumbului au intrat masiv culturile de toamnă, care acoperă aproximativ 70% din fermă: circa 800 de hectare de rapiță și aproape 1.140 de hectare de grâu și orz. Aproximativ 400 de hectare au fost ocupate cu floarea-soarelui, aflată acum în faza de răsărire.

În acest moment, totul depinde de cer. „Plantele cer apă. Dacă mai vin ploile anunțate, măcar 20 de litri pe metrul pătrat, rapița poate trece de 4 tone la hectar, iar la grâu sperăm la peste 9 tone”, explică Titinel Ursu. Cifrele, dacă se confirmă, ar însemna un an bun.

Pariul pe fasole

Surpriza din planurile fraților Ursu este însă o cultură pe care agricultura românească mare o tratează deseori cu indiferență: fasolea. Din sezonul viitor, ferma intenționează să semene circa 150 de hectare.

Motivele sunt două, una agronomică și una economică. „Fasolea fixează azotul în sol, ne ajută foarte mult în asolament. Dar ne uităm și la rentabilitate, nu o facem doar pentru rotație”, precizează Gelu Profirel Ursu. Într-o regiune unde mulți fermieri se învârt obsesiv în jurul triadei grâu-rapiță-floarea soarelui, gestul are ceva din pariul calculat.

Combina nouă și restul listei de investiții

Banii curg spre utilaje. Recent, ferma a achiziționat o mașină autopropulsată pentru tratamente fitosanitare și a semnat contractul pentru o combină New Holland CR 90-90 — o mașină de top, considerată „regina” parcului de utilaje al companiei. În câmp lucrează deja un agregat Performer de 6 metri, cuplat la un tractor șenilat care poate pregăti terenul dintr-o singură trecere.

„Agricultura performantă se face cu tehnologie și eficiență”, sintetizează Titinel Ursu — o frază pe care o spun mulți fermieri, dar pe care nu toți o transformă în contracte semnate.

La capitolul achiziții strategice intră și ferma „Valea lui Marco”, cumpărată la licitație, în Lunca Prutului, pentru 30.000 de euro. Tranzacția nu include teren agricol, dar locul în sine valorează cât întreaga sumă: este așezat în mijlocul unei suprafețe de aproximativ 2.000 de hectare deja lucrate de companie. Construcțiile existente — magazii și depozite — au nevoie de aproximativ 2 milioane de lei pentru a fi puse pe picioare, iar lucrările trebuie încheiate până la începutul recoltării.

Promisiunea care îi face diferiți

Partea cea mai neobișnuită a poveștii nu ține însă de hectare, utilaje sau culturi noi, ci de oameni. Agriprod Ursu SRL este o firmă capitalizată, fără datorii la bancă, cu profit. Pe acest fundament, frații Ursu și-au propus ceva ce rar se aude la o fermă din România: toți cei 12 angajați să devină, în timp, acționari în societate.

Salariile sunt deja peste media zonei, iar primele se acordă de mai multe ori pe an. Dar, în viziunea celor doi, nu remunerația imediată construiește loialitatea, ci sentimentul că omul lucrează la ceva al lui. „Vrem să fim o familie”, spune Titinel Ursu. „Suntem printre puținele modele de business din România construite pe parteneriat real. Ne dorim ca, în viitor, toți angajații noștri să devină acționari.”

Dacă promisiunea se va materializa, ferma de la Fălciu nu va fi remarcabilă doar prin tonele de rapiță sau prin combina nouă, ci prin ceva mult mai greu de cumpărat: un model de antreprenoriat în care munca și proprietatea ajung, în sfârșit, la aceleași persoane.