Academia Română îi retrage „Meritul Academic” istoricului Alex Mihai Stoenescu din cauza colaborării cu Securitatea

Prezidiul Academiei Române a decis azi, marți, 10 decembrie, să îi retragă istoricului Alex Mihai Stoenescu diploma „Meritul Academic”.

La ceremonia inițială, cea de înmânare a premiilor Academiei Române, organizată pe 4 decembrie 2024, Alex Mihai Stoenescu a primit Diploma „Meritul Academic” pentru lucrările sale din domeniul istoriei.

Este a doua oară când Academia Română îl premiază – în 1997, a fost premiat pentru meritele sale literare.

Academia și-a încalcat astfel propriul Regulament de acordare a premiilor și diplomelor, publicat în 2020. La capitolul 4, art. 15 stipulează: „Nu pot să primească premii ale Academiei Române persoanele cărora le-au mai fost acordate anterior Premiile Academiei Române”.

Alex Mihai Stoenescu, inginer la bază, este un autor consacrat pe scena publică din România ca scriitor și istoric.

A activat și în politică, la finele anilor ’90, pe traseul Uniunea Forțelor de Dreapta (UFD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Noua Generație (PNG). În acest context, a ocupat diverse funcții publice ca subsecretar de stat în Departamentul Informațiilor Publice și șef al Direcției de Relații Publice a Armatei.

La finele deceniului trecut, în urma unei sesizări trimise la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) de Claudiu Iordache, fost președinte al Institutului Revoluției Române, s-a stabilit calitatea de informator al Securității a lui Stoenescu, care a activat sub numele conspirative de „Gavrilescu Adrian” și „Ionescu Paul”. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat în 2012 Nota de constatare Nr. DI/I/3164/2009 a CNSAS printr-o sentință definitivă.

N.C.Munteanu, veteran al Europei Libere, l-a numit pe Stoenescu„Rolls Royce-ul turnătoriei la români”, pentru cele peste 100 de note informative oferite Securității între 1984 și 1987.

Acad.Victor Spinei: „Trecutul nu a cântărit în aprecierea Academiei”

Europa Liberă l-a contactat pe academicianul Victor Spinei de la Iași, președintele Secției Științele Istoriei și Arheologie, care l-a propus pe Alex Mihai Stoenescu pentru diplomă. Academicianul, el însuși istoric, ne-a declarat că știa despre trecutul de informator al lui Alex Mihai Stoenescu.

El își menține punctul de vedere în favoarea premierii istoricului controversat argumentând că „dacă nici în diplomație, nici în Parlament, cei care au avut deviații neplăcute n-au pățit nimic, nici lui Stoenescu nu i se poate imputa”.

Profesorul Spinei consideră că „Stoenescu a avut în ultimii ani o activitate prodigioasă”, iar trecutul „s-a estompat” și „nu a cântărit în apecierea Academiei”. Pe de altă parte, „doar factorii guvernamentali pot stabili dacă să se țină seama sau nu de acest trecut”.

Academicianul crede că din punct de vedere moral adevărul trebuie cunoscut, totuși fără „măsuri oficiale”. Acad. Spinei nu vede de ce ar conta trecutul de informator al cuiva.

Acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei, a declarat pentru Europa Liberă că nu a știut de acest caz și că, evident, el afectează imaginea instituției. „Nu agreez, am trăit acele vremuri și nu aș vrea să se repete”. Totuși, în stabilirea premiilor se acordă încredere secțiilor, Biroul prezidiului le aprobă, fără să facă însă verificări.

Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte, a subliniat pentru Europa Liberă că fie premiu, fie diplomă, nu e mai puțin grav, dar nu poate preciza ce e de făcut, mai ales că „nu există precedent” și nici procedură. La fel ca Marius Andruh, profesorul Dumitru ne-a spus că intenționează să discute cu președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru a analiza situația.

Proteste și cereri de retragere a diplomei

După ceremonia din 4 decembrie, pe fondul tensionat generat de intrarea în turul II al prezidențialelor a unui candidat care pare inspirat de național comunism și legionarism, vestea că Academia Română a decis să bonifice un colaborator al poliției politice comunist cu Diploma „Meritul Academic” a provocat neliniște și proteste.

Câteva zeci de universitari din țară și din străinătate au lansat un apel prin care au cerut retragerea Diplomei „Meritul Academic” acordată lui Alex Mihai Stoenescu, ceea ce „ar reprezenta o minimă reparaţie adusă prestigiului Academiei Române… precum şi o datorie faţă de victimele fostului informator al Securităţii, Alex Mihai Stoenescu”.

Printre semnatari se află nume precum Denis Deletant, Liviu Ornea, Armand Goșu, Radu Bogdan, Adrian Miroiu, Gabriel Andreescu, Bogdan Murgescu.

Societatea Timișoara este o organizație civică ai cărui membri au pledat constant în cei 35 de ani scurți de la Revoluția Română, pentru lustrație și politici publice articulate pentru dezvăluirea actelor de reprimare ți supraveghere în masă din vremea dictaturii comuniste (1947-1989).

Conducerea Societății Timișoara a solicitat imediat și public Academiei Române atât retragerea diplomei, cât și „revizuirea criteriilor de acordare a premiilor”, amintind și faptul că „Stoenescu a negat Holocaustul și a mistificat unele aspecte ale Revoluției Române”.

Despre negaționismul din lucrări ale autorului premiat a scris pe larg în lucrări științifice istoricul și cercetătorul Michael Shafir. Acesta a criticat perspectiva lui Stoenescu despre pogromul evreilor de la Iași din vremea celui de-al Doile Război Mondial. Stoenescu a motivat „trenurile morții” unde au murit în 1941 peste 13.000 de evrei, ca fiind mai degrabă „o neglijență” decât o intenție a generalui Ion Antonescu, declarat Conducător al Statului la cea vreme. Evreii închiși în trenuri de marfă ar fi fost considerați comuniști, susține Alex Mihai Stoenescu.

Președintele Academiei: „Nu trebuie culpabilizată întreaga instituție”

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a relatat pentru Europa Liberă cum s-a ajuns la decizia de a-l onora cu o diplomă pe Alex Mihai Stoenescu, colaborator dovedit al poliției politice comuniste.

„Eu nu iau nicio decizie singur, totul se face prin Prezidiu și prin Adunarea Generală a instituției. Profesorul Spinei mi-a prezentat propunerea, argumentând că Stoenescu este un om devotat Academiei, are o vârstă și merită o diplomă”.

Prezidiul a aprobat, iar președintele Academiei admite că el și colegii său s-au pripit cu această decizie.

„Eu știu de Stoenescu de la președintele Constantinescu care mi l-a vorbit de bine. Cuvântul președintelui este important pentru mine. N-am cercetat, nu sunt cenzor”, ne-a declarat acad. Ioan Aurel Pop.

În acest moment, diploma este anulată, în urma cercetărilor făcute în legătură cu trecutul lui Stoenescu.

Totuși, nu trebuie culpabilizată întreaga instituție pentru această scăpare, atrage atenție academicianul.

Academia Română trebuie să își reexamineze regulamentul de acordare a premiilor, și chiar de primire în Academie: „Nu au ce căuta foștii informatori în Academia Română”, a concluzionat președintele instituției.

Europa Liberă nu a putut lua legătura cu Alex Mihai Stoenescu. Din informațiile noastre, el este foarte bolnav și comunică sporadic.

Există precedent

În iulie 2023, Academia Română l-a omagiat într-o amplă ceremonie pe Constantin Bălăceanu-Stolnici la împlinirea vârstei de 100 de ani. Colaborator plătit al Securității timp de un sfert de secol, trimis în misiune peste hotare pentru a aduce informații despre diplomați, clerici, oameni din diasporă, Bălăceanu-Stolnici a activat sub numele conspirative „Laurențiu” și „Ionescu Paul”.

El este cel care a livrat Securității informații detaliate despre Vlad Georgescu, director la Radio Europa Liberă, furnizând schița detaliată a apartamentului acestuia, așa cum Europa Liberă a documentat aici.

După un an, Vlad Georgescu a murit de un cancer galopant, probabil iradiat, metodă folosită de Securitate pentru a elimina incomozii.

În 2007, când a fost confirmat de CNSAS ca informator al Securității, Bălăceanu-Stolnici a trimis o adresă de retragere din Academie, pentru a nu-i afecta imaginea.

Totuși, instituția a ținut să-l sărbătorească și să îi prezinte omagii. Patriarhul Daniel i-a oferit cu aceeași ocazie Ordinul „Sf.Ioan Gură de Aur”.

Germina Nagâț: „Amorsarea xenofobiei și legionarismului s-a făcut în ani de indolență morală”

Academia Română a reacționat în 26 noiembrie, după primul tur al alegerilor prezidențiale, la acuzația de promovare a naționalismului printr-un comunicat în care susține că „respinge acuzațiile legate de susținerea unor idei naționaliste, antieuropene sau anti-NATO. Instituția a condamnat asocierea cu astfel de curente și reafirmă susținerea integrării euroatlantice a României”.

Germina Nagâț a răspuns pentru Europa Liberă mai multor întrebări privind societatea românească de azi. Nu în calitatea sa de membru al Colegiului CNSAS, ci ca persoană care se ocupă de peste 20 de ani cu studierea arhivelor Securității și are o perspectivă amplă asupra moștenirii trecutului.

Doar dintr-o perspectivă corectă și documentată se pot combate dezinformări grave cum este afirmația extremistului Călin Georgescu la o televiziune că „Victimele din pușcăriile comuniste – ăia n-au fost victime, să știți, cum se spune. Este o minciună sfruntată”.

Europa Liberă: Cât mai contează pentru societatea românească de azi faptul că o persoană a turnat la Securitate?

Germina Nagâț: Așa cum percep eu lucrurile, societatea pare împărțită în două: o parte se arată complet indiferentă sau chiar agasată de tema moștenirii Securității, pe care o revitalizează ipocrit doar în scop electoral sau doar atunci când conjunctura externă o cere. Mă refer în primul rând la politicieni și la reprezentanții puterii. Cealaltă parte a societății, cea lipsită de putere, e exasperată și scârbită de tot ce are legătură cu Securitatea și urmașii ei.

Europa Liberă: Ar trebui instituțiile să participe la igienizarea morală a societății?

Germina Nagâț: Întâmplarea face că mi-ați pus întrebarea asta în ziua în care Academia Română l-a premiat pe Alex Mihai Stoenescu, fost colaborator a cărui deconspirare a fost confirmată de instanță și chiar publicată în Monitorul Oficial cu mulți ani în urmă. După ce presa a semnalat infamia, președintele Academiei a dat un răspuns uluitor: nu are obligația să verifice el așa ceva! Mi se pare un episod care ilustrează perfect atitudinea unei părți a societății față de turnători și Securitate. Cât de mult a contat amănuntul ăsta în poziția Academiei Române? N-a contat deloc. Episodul vorbește de la sine. Iar Academia ar trebui să fie o instituție exemplară.

Europa Liberă: Ce consecințe are ratarea iginenizării morale în post-comunism?

Germina Nagâț: În privința consecințelor pe care le-a avut și le are ratarea igienizării post-comuniste, cred că asistăm zilele astea la cea mai bună demonstrație că absența legii lustrației a produs dezastre în viața noastră publică.

În cel mai recent comunicat al CNSAS puteți vedea doi foști lucrători ai Securității, publicați de ani de zile în Monitorul Oficial, ofițeri despre care instanța a hotărât că au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Ambii au fost cap de liste la alegerile pentru Parlament – unul pentru SOS, altul pentru POT. Adică, pentru partidele cu cel mai naționalist și mai agresiv discurs public, în acest moment.

La alegerile prezidențiale, am avut un alt candidat, tot fost ofițer de Securitate, despre care Consiliul a aflat datele profesionale abia în 2021, deși a fost verificat din oficiu încă din 2009… Aniversăm 35 de ani de la Revoluție dându-le calitatea de parlamentari unor securiști sadea, care au încălcat drepturile fundamentale ale omului.

Despre civilii turnători, ce să mai vorbim, dacă securiștii înșiși sunt cap de listă la parlamentare?!

Europa Liberă: Cum explicați manifestările neolegionare pe care le vedem în aceste zile? Trecutul ne ajunge din urmă?

Germina Nagâț: N-ar trebui să mire pe nimeni că aberațiile naționaliste, xenofobe și prolegionare au strâns milioane de voturi. Aici nu e doar mâna Rusiei, deși nu neg că „explozia” din acest scrutin a avut detonatorul în afara țării. Amorsarea xenofobiei și legionarismului delirant s-a făcut însă pe tăcute, în ani de zile de indolență morală, în care retorica de tip „Securitatea s-a desființat în 1989, să privim doar în viitor și să lăsăm trecutul” a câștigat teren sub ochii noștri.

Multe asociații, organizații și grupuscule de „foști” – foști milițieni, foști securiști, foști ștabi în PCR – au făcut ce știu ei mai bine: au dezinformat, au manipulat, au corupt nestingheriți, încercând să redobândească puterea și influența pe care le-au avut în timpul dictaturii.

Și în bună parte au reușit, fiindcă nu i-a oprit nimic, nicio lege, iar pe de altă parte a funcționat amnezia indusă cu „mijloacele specifice”, pe care ei le cunosc atât de bine. Iată că trecutul pe care am refuzat sau am evitat să-l privim în ochi a produs un val pestilențial de ură și delir naționalist, care acum riscă să măture viețile tuturor.

Informatorii au fost protejați și după 1989

Profitând de relativismul moral al vectorilor ideologici și culturali – partide, formatori ai opiniei publice, educatori, instituții etc. – sistemul a protejat informatorii oferindu-le atât poziții importante în stat, cât și o formă de impunitate.

Stoenescu a beneficiat zeci de ani după 1989 de oportunități diverse, iar azi se bucură de omagii academice, nestingherit de trecutul de informator.

Bălăceanu-Stolnici a avut poziții marcante în zona academică și de cercetare, dincolo de păcatele sale de turnător. Academia l-a sărbătorit, Academia Oamenilor de Știință (AOSR) l-a numit „un savant pentru eternitate”.

Un caz despre care Europa Liberă a scris este cel al istoricului Victor Neumann, dovedit ca turnător de cursă lungă al Securității între anii 1977-1989, în urma unei sentințe definitive care confirmă verdictul CNSAS.

Neumann a ocupat funcții de consilier în Ministerul Culturii, a fost director la Institutului Intercultural înființat de Consiliul Europei, a fost profesor universitar și director timp de 8 ani la Muzeul Național de Artă din Timișoara, fiind decorat în 2002 cu Ordinul Național „Serviciul Credincios în Grad de Cavaler”.

Recent și-a lansat la Cluj o carte în care se declară, dincolo de evidențe, victimă a Securității. A beneficiat de susținerea a doi profesori universitari timișoreni, cât și a directorului Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, sporind confuzia morală din societate.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.