Roxana Mînzatu, propusă vicepreședintă a Comisiei Europene, va fi audiată astăzi de europarlamentari

Aleșii europeni vor ca persoanele propuse în Comisia Europeană să fie bine informate despre portofoliul pe care-l vor controla și capabile să dirijeze activitatea executivului european în acel domeniu, precum și să nu aibă conflicte de interese și să fie potrivite, din punct de vedere etic, postului.

Dacă va fi aprobată în funcție de Parlamentul European, Roxana Mînzatu va avea un portofoliu care include „investițiile în oameni”. Ar urma să gestioneze programe care folosesc 20% din bugetul european multianual și care vin, în mare parte, prin Fondul Social European.

Portofoliul ei include: competențe, calificări și recalificări, programe anti-sărăcie, intervenția în educație, drepturile lucrătorilor, dialogul social, legiferarea drepturilor sociale (inclusiv a salariului minim, pe care social-democrații europeni vor să-l legifereze în mod comun).

„Îmi doresc să am o implicare mai apăsată pe zona garanției pentru copii, pe zona de competențe, întrucât cred că putem face mult, mult mai mult în ceea ce înseamnă pregătirea forței de muncă active, a tinerilor care sunt în șomaj, a oamenilor care sunt în afara pieței muncii pentru a obține un job de calitate”, declara Roxana Mînzatu, pentru Europa Liberă, în septembrie.

Ea își dorește să se implice și în recunoașterea transfrontalieră a calificărilor, mai ales pentru muncitorii mobili.

Aleșii români de la Bruxelles dau semnale bune în ceea ce privește aprobarea comisarei: reprezentanții români ai grupurilor de centru-dreapta (Popularii Europeni), centru-stânga (Social-Democrații) și Verzii spun că susțin candidatura Roxanei Mînzatu.

Controversele politice nu vor fi „exportate”

Mînzatu a fost nominalizată de guvernul Ciolacu în septembrie, după ce statele membre au fost puternic încurajate de șefa executivului european, Ursula von der Leyen, să propună femei pentru posturile de comisari. Anterior, se preconiza ca nominalizarea României să fie eurodeputatul Victor Negrescu (Partidul Social Democrat – PSD).

Ea a fost alocată unui portofoliu specific unui social-democrat, însă România ar fi sperat la unul economic (la care aspirau, de altfel, jumătate dintre statele membre). Mai ales cei de la Partidul Național Liberal (PNL), colegii de coaliție ai PSD, au criticat negocierile și au spus că acestea reflectă prost influența diplomației românești.

„Portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține”, a declara europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan în septembrie, la momentul anunțului.

Mînzatu și PSD apără importanța nominalizării.

„Mulți ar fi spus că era și timpul pentru România, avem o poziție mai relevantă azi decât oricând: atât geostrategic, cât și o economie în creștere. E o realizare a României, a echipei guvernamentale. E un obiectiv de țară atins”, spunea Roxana Mînzatu pentru Europa Liberă la scurt timp după ce a fost anunțată nominalizarea.

Acum o săptămână, o anchetă Snoop arăta că Mînzatu a extins fără autorizație o casă de la Brașov, monument istoric, cumpărată de la stat cu 17.000 de euro. Ministerul Culturii a confirmat ulterior, pentru aceeași publicație, că extinderea nu respectă legea protecției monumentelor istorice.

În ciuda acestor lucruri, niciun europarlamentar român din principalele grupuri politice nu pune sub întrebare nominalizarea lui Mînzatu, afirmă Victor Negrescu, colegul său de partid.

Liberalul Daniel Buda spune, la rândul său, că „nu se pune în discuție să votăm împotrivă” și că discuțiile din România pe tema casei comisarei nu vor fi „exportate” la Bruxelles.

Audierile celorlalți comisari europeni

Marți au loc audierile tuturor celor șase vicepreședinți propuși.

Cel mai controversat este italianul Raffaele Fitto, pentru portofoliul de coeziune, care ar putea deveni primul comisar european din partea unui partid extremist. El ține de partidul de extremă dreaptă al prim-ministrei Giorgia Meloni, în preajma căruia grupul Verzilor și-ar dori să mențină un cordon sanitar.

Mai mult, partidul din care face parte Fitto s-a împotrivit nominalizării Ursulei von der Leyen pentru an doilea mandat la șefia Comisiei, motiv pentru care nu se poate baza garantat pe susținerea Popularilor Europeni, dar nici pe cea a Social-Democraților.

Altă propunere care nu a fost primită bine de aleșii europeni este ungurul Oliver Varhelyi, care tocmai își încheie un mandat de comisar pentru extindere și a fost realocat pentru portofoliul de sănătate, destul de neimportant, pesemne drept răspuns la acțiunile anti-UE guvernului de la Budapesta.

În audierea sa de săptămâna trecută, el nu a putut dovedi că ar susține suficient drepturile femeilor, mai ales într-un context medical, în ceea ce privește dreptul la avort.

Europarlamentarii i-au cerut, ulterior, un nou set de răspunsuri în scris la câteva întrebări. O decizie asupra numirii lui Varhelyi a fost amânată pentru miercuri, scrie Politico.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a explicat luni pentru presa românească de la Bruxelles că Varhelyi nu avea încă numărul de voturi necesare pentru a fi aprobat (două treimi din membrii comisiilor care l-au audiat, ENVI și AGRI).

„Mi-aș dori să pice Varhelyi și Fitto”, a afirmat Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European din partea grupului Verzilor.

Din alte grupuri politice, însă, aleșii europeni se tem că dacă-l vor respinge pe Varhelyi, premierul maghiar Viktor Orban ar putea nominaliza pe altcineva și mai dificil sau mai extremist. Logica multora care l-ar aproba, chit că vehement, este că măcar Varhelyi este „răul pe care-l cunosc”.

Alți comisari au fost ținuți într-un „schimb de ostatici” la nivel politic.

Suedeza Jessika Roswall, propunerea pentru portofoliul de mediu din partea Partidului Popularilor Europeni (de care ține PNL), a dat răspunsuri superficiale și a dat dovadă de slabă pregătire în timpul audierii sale.

Belgianca Hadja Lahbib (parte a grupului liberalilor Renew), deși s-a descurcat bine la audieri, are un trecut chestionabil în relațiile cu oficialii ruși și iranieni.

Ambele au fost aprobate după un acord politic între grupurile de centru-dreapta, centru-stânga și liberali.

„Comisarii au trecut mulțumită coaliției, deși prestația a lăsat mult de dorit”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu (PSD).

Atât Negrescu, cât și Ștefănuță și Buda spun că se așteaptă ca toți comisarii propuși să treacă de audieri.

Cu ce se ocupă un comisar european și care este procesul de aprobare?

Un comisar european este asemănător unui ministru dintr-un guvern național, pentru toate țările europene, fiindcă instituția funcționează ca executiv al UE.

Comisarii sunt, așadar, implicați direct în activitatea de redactare a legilor europene, implementarea și monitorizarea aplicării actelor normative.

Ei sunt fețele politice ale unui sistem complex de experți tehnocrați specializați în fiecare dintre politicile de care se ocupă instituțiile europene.

După audierile din comisiile de specialitate, aleșii europeni aprobă sau cer mai multe explicații de la comisarii nominalizați.

Apoi, la finalul lunii noiembrie dacă procesul decurge fără probleme, europarlamentarii reuniți la Strasbourg vor vota asupra întregului colegiu de comisari: grupul de 26 de comisari + Ursula von der Leyen, președinta executivului european.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.