Noul Parlament al Republicii Moldova, rezultat după alegerile din 28 septembrie, s-a întrunit pentru prima dată Parlamentul Republicii Moldova și-a început oficial activitatea în structura rezultată după alegerile din 28 septembrie. Președinta Maia Sandu a spus despre noul Legislativ că are misiunea de a duce țara în Uniunea Europeană.

Ședința inaugurală a fost prezidată de socialista Zinaida Greceanîi.

În discursul său, Greceanîi a spus că, deși alegerile din 28 septembrie „nu au fost în totalitate libere” și s-au desfășurat „cu isterie”, deputații trebuie să lucreze în interesul cetățenilor.

Socialista a îndemnat noua componență a legislativului la dezbateri responsabile, la coeziune și maturitate politică, pentru a face față multiplelor provocări.

La rândul ei, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că scrutinul s-a desfășurat „în mod democratic și transparent”, iar încălcările constatate nu au fost de natură să influențeze rezultatele alegerilor.

A urmat apoi discursul președintei Maia Sandu care a declarat că R. Moldova traversează cea mai complicată perioadă de la obținerea independenței și că autoritățile au misiunea de a proteja pacea, în condițiile în care țara se confruntă cu atacuri hibride.

Sandu i-a chemat pe cei care au servit intereselor străine să treacă de „partea binelui și a păcii”.

„Nu putem să fim o unealtă a agresorului”, a spus șefa statutului, adăugând că relațiile cu „statele pașnice” trebuie consolidate.

Maia Sandu: Acest Parlament are misiunea să ducă Moldova în UE

Maia Sandu a spus că, în ciuda tensiunilor și provocărilor, moldovenii „au ales pacea și dezvoltarea europeană”.

„Am reușit să ne apărăm democrația”, a mai spus Sandu.

Ea a spus însă că fenomenul de cumpărare a voturilor trebuie eradicat.

„Nu putem scoate țara noastră la licitație”, a mai spus ea, adăugând că autoritățile de la Chișinău nu vor accepta lecții de democrație de la cei care primesc indicații de la Moscova, făcând aluzie la forțele politice proruse.

Sandu a mai spus în discursul său că „pacea și democrația nu vor fi protejate până nu va fi încheiat procesul de integrare europeană” și că acestui Parlament îi revine obligația „să ducă țara în UE”, obiectiv inclus în Constituție după referendumul din 2024.

Printre obiectivele noului Parlament, Maia Sandu a enumerat finalizarea reformei justiției, realizarea reformei administrativ-teritoriale, stimularea economiei și rezolvarea problemelor de mediu.

Referindu-se la procesul de reîntregire a țării, președinta a spus că autoritățile trebuie să creeze condiții pentru ca cetățenii din Transnistria să poată munci pe malul drept și să ceară insistent retragerea armatei ruse din stânga Nistrului.

Șase grupuri parlamentare

Deși în urma alegerilor din 28 septembrie în Parlament au intrat cinci concurenți electorali, au fost constituite șase fracțiuni parlamentare, după ce componentele Blocului electoral „Patriotic” s-au separat:

• Grupul PAS – 55 de deputați
• Grupul socialiștilor – 17 deputați
• Grupul comuniștilor – 8 deputați
• Grupul blocului „Alternativa” – 8 deputați
• Grupul Partidului Nostru – 8 deputați
• Grupul Partidului „Democrația Acasă” – șase deputați

Președinta grupului PAS va fi Doina Gherman.

Ea a declarat constituirea majorității PAS în Parlament – necesarul în acest sens fiind de 51 de mandate. Toate celelalte grupuri și deputatul neafiliat Vasile Tarlev s-au declarat de opoziție.

Gherman a declarat că acesta va fi „Parlamentul aderării la UE” și că deputații PAS se angajează pentru atingerea acestui obiectiv, deși va fi un proces „deloc simplu”.

Liderul Partidului Socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon, va conduce grupul socialiștilor.

El a criticat felul în care s-au desfășurat alegerile și valorile „Europei de azi” și a promis că socialiștii vor face „permanent” eforturi pentru a promova valorile tradiționale și pacea.

De asemenea, Dodon a îndemnat PAS „să renunțe la agresivitate” și să „coboare cu picioarele pe pământ”.

Șefa grupului comuniștilor, Diana Caraman, a spus că rezultatele scrutinului din 28 septembrie sunt „cifre desenate” de putere și a numit o bună parte din deputații prezenți „escroci”.

Opoziția comunistă consideră că alegerile nu au fost corecte și democratice, acuzații infirmate atât de guvernarea PAS, cât și de observatorii naționali și internaționali.

Fostul premier Vasile Tarlev, liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, ales pe lista Blocului „Patriotic”, a anunțat că va activa ca deputat neafiliat. El a spus că regretă decizia celorlalte două componente ale blocului de a se separa, dar o respectă.

Grupul „Alternativa” va fi condusă de Gaik Vartanean. Cap de listă a blocului electoral, liderul Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, a spus că va rămâne primar al Chișinăului, dar a venit să susțină un discurs în Parlament.

El a declarat că cei opt deputați ai blocului vor fi „o opoziție veritabilă” și a criticat prestația guvernării PAS.

Grupul Partidului Nostru va fi condus de liderul formațiunii, Renato Usatîi.

El a spus că cei șase deputați vor susține „orice inițiativă reală” pentru cetățeni și stat, indiferent de unde va veni, deoarece „oamenii așteaptă schimbări”.

Grupul „Democrația Acasă” va fi condus de liderul partidului, Vasile Costiuc.

El a spus că și-ar dori mai multă cooperare, îndeosebi din partea PAS, și că grupul său parlamentar va fi o „opoziție proeuropeană față de guvernarea proeuropeană”, care va susține proiecte importante și în interesul cetățenilor.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.