Întrebări fără răspuns la înmormântarea jurnalistei ucrainene Victoria Roșcina, fostă colaboratoare a RFE/RL, torturată și ucisă de ruși

Familia, prietenii și colegii au organizat o ceremonie de rămas bun la Kiev, pe 8 august, pentru jurnalista ucraineană Victoria Roșcina, care a dispărut în teritoriile ocupate de Rusia, pentru ca apoi să-i fie confirmată moartea în timp ce se afla în detenție la ruși, unde se pare că a fost torturată.

Roșcina, jurnalist freelancer în vârstă de 27 de ani, care a lucrat pentru RFE/RL și alte instituții media ucrainene importante, a dispărut la începutul lunii august 2023.

Un an mai târziu, ea și-a sunat familia din custodia rusă, singura dată când tatăi ei a auzit de ea după ce a dispărut.

Abia în octombrie 2024, moartea ei a fost confirmată de Petro Iațenko, un reprezentant al Personalului de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina, în urma unei anchete privind dispariția sa.

„Victoria, ca persoană, ca jurnalistă, ca colegă, era cineva pentru care era important să facă ceea ce nimeni altcineva nu putea sau nici măcar nu voia să facă”, a declarat Taras Ilkiv, redactor-șef digital al biroului ucrainean al RFE/RL, în timpul ceremoniei de la Kiev.

Roșcina călătorise din Ucraina în Polonia pe 27 iulie 2023, înainte de a se îndrepta spre teritoriile ocupate de Rusia din estul Ucrainei, potrivit tatălui ei, Volodimir Roșcin.

El a spus că Ministerul Apărării din Rusia l-a informat în mai 2024 că fiica sa a fost reținută și se află pe teritoriul Federației Ruse, dar nu a oferit niciun motiv pentru care este reținută.

Ultima ei comunicare a fost pe 3 august 2023, iar în octombrie 2024, autoritățile ruse i-au spus lui Roșcin că fiica lui a murit în urmă cu o lună.

Din nou, nu au fost oferite detalii, dar pe 14 februarie anul acesta, un cadavru cu numărul 757 și marcat de documentele rusești drept „bărbat neidentificat” a fost predat Ucrainei.

Patologii au stabilit rapid că trupul era de fapt al unei femei. O examinare efectuată de anchetatorii de la Parchetul General a relevat o potrivire de 99% cu ADN-ul Victoriei Roșcina.

Documentul rus conținea și denumirea „SPAS”, folosită pentru a desemna „insuficiența totală a arterelor inimii”.

Analiștii spun că desemnarea SPAS a fost probabil o încercare a autorităților ruse de a ascunde dovezile torturii și strangularea.

Iuri Belusov, șeful Departamentului pentru Combaterea Crimelor Comise în Conflictele Armate din Parchetul General al Ucrainei, a declarat pentru serviciul News of Azov al RFE/RL că, deși este „extrem de dificil” să se stabilească vătămări corporale atunci când un cadavru este returnat în starea în care se afla cel al Victoriei, experții au reușit totuși să stabilească în mod concludent „dovezi că Victoria a fost cu siguranță abuzată”.

El adaugă, însă, că, având în vedere starea în care se afla cadavrul când a fost returnat, „va fi extrem de dificil să se stabilească cauza prin intermediul examinărilor medicale medico-legale”, ceea ce face și mai importantă stabilirea faptelor legate de dispariția și încarcerarea tinerei pentru a-i putea urmări pe cei responsabili.

„Toate aceste circumstanțe sunt în curs de clarificare. Și toate acele persoane care au fost implicate în acest caz, toate sunt în mod clar în centrul atenției noastre. Prin urmare, de fapt, sarcina noastră este să le identificăm și să încercăm să le aducem în fața justiției fie în lipsă, fie personal, dacă ajung în mâinile noastre sau în mâinile colegilor noștri din străinătate”, a declarat Belousov.

Cazul Victoriei Roșcina evidențiază pericolele cu care se confruntă jurnaliștii care relatează în zonele de război.

Potrivit Reporteri fără Frontiere (RSF), aproximativ 29 de jurnaliști ucraineni se aflau în detenție rusă începând cu luna iunie, „unii de aproape un deceniu, adesea ținuți la mii de kilometri de familiile lor și supuși unor tratamente inumane”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI