România, unul dintre statele cu cele mai scumpe dobânzi din UE: Peste 40 de miliarde de lei plătite în șapte luni

Deputatul AUR Florin Popovici, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, a realizat o analiză parlamentară privind costul datoriei publice a României. Analiza se bazează pe datele Eurostat, ale Ministerului Finanțelor și ale BNR. Concluzia sa este că situația datoriei publice a României nu poate fi ignorată, deoarece costul acesteia a ajuns la cote alarmante.

Datele oficiale arată că datoria publică a României a crescut semnificativ, ajungând la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, față de 46,9% în 2020. La 1 iunie 2026, suma totală a datoriei era de 1.194 de miliarde de lei, cu o creștere de aproximativ 229 de miliarde față de finalul lui 2024. În doar o lună, în mai 2026, s-au adăugat aproximativ 22,5 miliarde de lei. Proiecțiile Ministerului Finanțelor indică faptul că datoria va continua să crească, estimându-se că va ajunge la 63,9% din PIB în 2028, depășind pragul de 60% care implică anumite măsuri conform Legii responsabilității fiscal-bugetare.

Mai grav decât nivelul datoriei este costul acesteia. Potrivit Eurostat, costul aparent al datoriei României a fost de 5,2% în 2025, fiind cel mai ridicat din statele Uniunii Europene pentru care există date. Acest cost este de aproape de trei ori mai mare decât cel al Germaniei. Cu toate acestea, ponderea dobânzilor în cheltuielile publice ale României, de 6,6%, o plasează pe locul trei în UE, după Ungaria și Italia, înaintea Greciei. În 2025, România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniune, de 7,9% din PIB, iar 53% din datoria totală este denominată în valută. Din 2026, România este singurul stat UE din afara zonei euro cu o expunere semnificativă la riscul valutar.

Impactul datoriei se resimte direct în bugetul de stat. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit 40,12 miliarde de lei numai pe dobânzi, cu o creștere de 26,5% față de anul precedent, adică aproximativ 189 de milioane de lei pe zi. Pentru întregul an, sunt programate plăți în valoare de 60,8 miliarde de lei, comparativ cu 50,5 miliarde în 2025. În aceeași perioadă, cheltuielile de personal au scăzut cu aproximativ 4 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu peste 8,4 miliarde. Creșterea costului datoriei a fost de peste două ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal.

În ceea ce privește perspectivele de împrumut de pe piețele externe, situația României nu este una favorabilă. În mai 2026, randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani era de 7,38%, situându-se peste alte state precum Ungaria, Polonia și Serbia. Dacă România ar emite noi obligațiuni la un randament mai mare de 7,5% în euro sau peste 8% în dolari, costul suplimentar estimat pe durata de viață a împrumuturilor rămase ar fi de peste un miliard de euro, comparativ cu condițiile obținute în februarie.

Având în vedere aceste aspecte, deputatul AUR Florin Popovici a propus patru măsuri concrete în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Acestea includ raportarea trimestrială către Parlament a costului datoriei publice, reestimarea fundamentată a cheltuielilor cu dobânzile la rectificarea bugetară, gestionarea prudentă și reducerea graduală a expunerii valutare, precum și obligativitatea ca fiecare inițiativă legislativă cu impact bugetar să includă și costul finanțării sale. Deputatul subliniază că reducerea costului datoriei trebuie să devină un obiectiv național, urmărit și controlat de către Parlament.

Aceste propuneri vin în contextul în care costul datoriei publice a devenit una dintre principalele provocări pentru România, afectând capacitatea de investiție și dezvoltare a țării. Distribuie acest articol pentru a informa și alți cititori despre situația actuală a datoriei publice a României.

Sursa: AUR
Foto: generat cu IA


Acest articol a fost redactat cu ajutorul inteligenței artificiale. Unele date pot conține erori. Pentru informația originală, verificați sursa: Link către sursă