Noile indicii anunțate de poliție, potrivit presei olandeze, sunt cele mai recente suspiciuni pe care le au anchetatorii privind autorii furtului de la muzeul Drents din Assen.
Poliția olandeză a precizat marți seara că „mai multe piste” sugerează că hoții au venit din nordul Olandei și că o echipă de „zeci” de anchetatori și specialiști lucrează pentru recuperarea obiectelor.
Peste 50 de obiecte din aur și argint au fost expuse la Muzeul Drents ca parte a unei expoziții arheologice despre vechiul regat al Daciei.
Spărgătorii au aruncat în aer ușile muzeului Drents din orașul Assen din nordul Olandei și au furat mai multe artefacte împrumutate din România. E vorba despre trei brățări antice și un coif de aur vechi de 2.500 de ani.
La scurt timp după incident, poliția a găsit o mașină incendiată într-un oraș din apropierea orașului Assen, pe care o suspectează că a fost folosită în jaf.
Artefactele dacice au fost împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României din București, alături de peste 500 de piese din alte muzee românești care fac parte dintr-o expoziție temporară.
Certificatul de export pentru Coiful de aur de la Coțofenești, cu ajutorul căruia piesele de tezaur au putut părăsi Capitala, a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsinean, scrie Buletin de București.
Surse din Parchetul General au spus pentru Europa Liberă că procurorii ridică miercuri documente de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București.
Sâmbătă, ministrul de Externe român, Emil Hurezeanu, i-a explicat omologului său olandez, Caspar Veldkamp, semnificația culturală, istorică și simbolică a artefactelor jefuite și a spus că dispariția lor a provocat o revărsare de emoție în România.
În urma indignării publice din România, directorul muzeului din București, Ernest Oberlaender-Târnoveanu, a fost demis marți.
Autoritățile din România iau în considerare să pretindă „daune fără precedent” de la muzeul olandez, despre care premierul Marcel Ciolacu susține că nu era suficient de păzit la momentul furtului.
Guvernul olandez s-a angajat să depună toate eforturile pentru a-i găsi pe hoți și a recupera artefactele intacte.
Formațiunile politice de extremă dreaptă din România, care au înregistrat rezultate bune la alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului 2024, a acuzat autoritățile de la București pentru că nu au luat suficiente măsuri pentru obiectele de patrimoniu.
Partidul de extremă dreapta AUR, care se folosește de simboluri ale civilizației dacice, a etichetat furtul drept „un atac direct asupra istoriei și identității noastre naționale”.
Candidatul român de extremă dreapta Călin Georgescu, câștigătorul surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie, a cerut demisii în guvern.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Sursa si foto: EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA
În plus, ar putea să-ți placă
Mai multe gasiti pe pagina de Facebook stiridinromania.ro!
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin @ stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
