Moralitate de părinți de campion în plandemie. Pragmatism sau oportunism?

Oare câți romani l-au crezut pe David Popovici că și-a bagat pe venă serul experimental, impus de Ursula și de globaliştii ei psihopați de la UE, înțepându-se și ei mimetic? Câți români au crezut în minciuna plandemiei, a “cultului măștii” sau au încasat substanța “miraculoasă” doar pentru un mic și o bere, aia care a distrus vieți și s-au ucis oameni în spitale cu protocoale absurde?

În acea perioadă, 2020-2021, nu am putut accepta povestea sfântului ser salvator, care aducea plimbări, libertate și protejarea prietenilor, minciunile oficiale propagandistice ale unor clici dornice de înavuțire din seruri, dezinfectanți și măști, pentru că, întâmplător sau nu, susținând seminarii de bioetică medicală la universitate, eram în temă cu principiile etice, care se impun respectate în cercetarea științifică, știam și de interdicția manipulărilor genomului uman la scară de masă, prin tehnica ARN mesager. Nu mă voi referi aici la regulile de etică a cercetării, care sunt foarte multe și s-au scris lucrari întregi, ci voi aminti despre câteva principii etice generale.

Care sunt aceste principii etice?

Sunt cele menționate de Beauchamp&Childress în lucrarea, Principles of Biomedical Ethics, Oxford, University Press (Fifth Edition), 2001, pp. 4–12, unde cei doi propun patru principii etice de bază, (sunt mai multe în literatura de specialitate, dar ne vom rezuma aici doar la ele), pentru domeniul biomedical, principii care, în opinia autorilor, întemeiază practica biomedicală și anume: 

Îți mai recomandăm

1. Respectarea autonomiei (o normă de respectare a capacităţii persoanelor autonome de a lua propriile decizii,capacitatea de autodeterminare a persoanelor umane “perfect rationale”, se originează în teoria etică a lui Immanuel Kant);
2. Nefacerea răului, (nonmaleficence), să nu aduci prejudicii cuiva, să nu faci rău, fiinţa umană ca valoare intrinsecă supremă, demnitatea umană);
3. Binefacerea sau principiul beneficiului (un grup de norme orientate spre obţinerea de beneficii şi contrabalansarea cu beneficii a riscurilor şi costurilor);
4. Dreptatea (un grup de norme pentru distribuirea în mod echitabil a beneficiilor, riscurilor, costurilor).

Acum că am adus aceste clarificări principiale, mă îndoiesc, totuși, că David Popovici, campion al României, cu o performanță unică în natația românească, cel care ne-a bucurat cu o medalie olimpică de aur, la Paris, ar fi acceptat, cu adevărat, să fie cobaiul unor trusturi farmaceutice, să își supună corpul, pe care își bazează performanța sportivă, unei substanțe insuficient testată, la o vârstă foarte fragedă, minor fiind, când influența și aprobarea părinților nu pot fi scoase din ecuație într-o asemenea decizie.

Despre declarațiile pro ser experimental ale lui David Popovici, din anul 2021

Rușine părinților lui pentru declarațiile pro ser experimental, pe care David Popovici le-a făcut în anul 2021, la numai 16 ani, căci doar ei pot fi autorii morali ai declarației copilului lor talentat!

Prin acceptarea și susținerea acelor declarații au predat fiului lor cea mai proastă lecție posibilă de moralitate și de obedienta în față unui sistem profund viciat, cu oameni orbiți de demonul banului, Mammon. Iar mai grav decât atât, mai îngrijorător pentru viitorul nostru ca nație, e faptul că această lecție au dat-o, implicit, unei întregi generații de tineri, care îl au pe David ca model.

Contraexemplu

Nu toți oamenii se nasc cu inteligența, dreapta credință și curajul de a lupta pentru adevăr. Cum excepțiile întăresc regula, aduc în atenție exemplul marelui tenisman slovac, Novak Djokovic, care pentru dreptul și libertatea lui (autonomia) de a refuza “minunatul” ser și condiționarea de acesta pentru a participa la competiții, a fost pe punctul de a le pierde.

Bravo, Novak Djokovic, pentru atitudinea ta din timpul plandemiei!

Unora însă le place târâș, pe burtă. Scopul NU scuză mijloacele!

Ph.D. Gabriela-Violeta IORDĂCHIȚĂ

Pentru consiliere psihologică online accesați: www.cabinetonline.ro