Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat forma finală a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar. Premierul spune că România nu își mai permite facilități și evaziune fiscală la nivelurile actuale. Mediul de afaceri transmite însă că măsurile lovesc tocmai în partea sănătoasă a economiei.
Premierul Marcel Ciolacu afirmă că proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare”, adoptat, luni, de Guvern, ar avea ca scop inclusiv combaterea evaziunii fiscale și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile.
„România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul adăugă că măsurile urmăresc să mențină finanțările europene pentru România.
„Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, insistă liderul PSD.
Mediul de afaceri respinge măsurile guvernului
Antreprenorii se plâng însă că guvernul nu s-a consultat în mod real cu mediul de afaceri atunci când a majorat taxele.
Întregi sectoare sunt amenințate, spune Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
„Cea mai periculoasă din seria de măsuri sunt cele care vizează sectorul construcțiilor. Sunt lucrări angajate pe devize care au luat în calcul, la ofertare, facilitățile acordate de guvern. Pericolul este ca unele firme să oprească lucrările.”
Mai mult, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), Laurențiu Plosceanu, afirmă că facilitățile fiscale din construcții sunt cele care au ținut mulți lucrători în țară și au adus multe contracte în zona legală. Aceste lucruri se vor pierde.
„Companiile din construcții nu vor avea resurse să compenseze efectul eliminării facilităților fiscale. În căutare de salarii mai bune, o parte dintre angajați vor alege să plece din nou să lucreze în vestul Europei”, explică Laurențiu Plosceanu.
Lupta cu evaziunea fiscală nu există
„Nu există nicio o măsură serioasă de combatere a evaziunii fiscale”, spune Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, vorbind despre măsurile guvernului de reducere a deficitului bugetar.
„Singura măsură bună de combatere a evaziunii fiscale este impunerea cu 70% a orice venituri realizate de persoanele fizice a căror sursă nu a fost identificată. Dar, oare o să-i impună și averea lui (*)Buzatu în sensul ăsta? Dacă nu impun averile de tip Buzatu, n-o să se întâmple nimic. ”
„Ați auzit ceva de vămi, ați auzit ceva de Portul Constanța? Din informații publice rezultă că, în 20 de ani, în portul Constanța a fost un singur om condamnat pentru evaziune fiscală”, acuză Cristian Pârvan lipsa de preocupare a guvernului pentru combaterea evaziunii fiscale, în ciuda declarațiilor publice.
La rândul său, economistul Bogdan Glăvan crede că cea mai nocivă măsură este supraimpozitarea firmelor mari. Aceasta va lovi o parte semnificativă a economiei.
„Aceste companii mari și foarte mari sunt cei mai mari angajatori din economie. Reprezintă peste jumătate din cifra de afaceri și peste o treime din forța de muncă angajată.”
„Guvernul transmite că se duce peste niște firme cu profit foarte mare, sau care nu raportează profitul, firme care ar fi într-un număr mic, excepții. Dar adevărul este că nu se duce pe o minoritate, ci pe o majoritate a companiilor (mari n.r.).”
De altfel, un studiu al Confederației Patronale Concordia arată că impozitul de 1% va duce la scăderea investițiilor, tocmai într-o perioadă de criză economică, și va accelera inflația.
„Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1,3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an”, transmite Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.
Măsurile anunțate au fost luate în ciuda avizelor negative ale Consiliului Economic și Social (CES).
Într-o listă lungă de critici și argumente, CES avertizează că măsurile fiscale ale guvernului vor lovi puternic în firmele mici, vor duce la încetinire economică. Mai mult, CES demonstrează disproporția evidentă între efortul impus sectorului privat și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.
Măsurile propuse de Guvernul Ciolacu au însă șanse puține de a mai fi modificate semnificativ.
Guvernul spune că își va asuma răspunderea în Parlament pentru adoptarea lor. Procedura evită dezbaterea și prelungirea termenului de adoptare.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a spus însă, luni, că proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente. Apoi, „vor fi dezbătute şi încorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect”, a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.
Asumarea răspunderii permite adoptarea doar a acelor amendamente pe care le dorește guvernul.
Singurul mod în care pot fi blocate modificările impuse prin asumarea răspunderii ar fi adoptarea unei moțiuni de cenzură, însă opoziția are dificultăți în a strânge numărul suficient de semnături pentru a o iniția, cu atât mai mult pentru ca aceasta să fie adoptată și să ducă la demiterea Guvernului.
(*)Președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost reţinut vineri noapte pentru 24 de ore, de Direcția Națională Aanticorupție (DNA) după mai multe ore de audieri desfășurate la sediul DNA, sub acuzația de luare de mită, a anunțat instituția.
Sursa: romania.europalibera.org
Foto: Twitter Marcel Ciolacu
Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la admin@stiridinromania.ro sau pe contul nostru de Facebook stiridinromania.ro!
